Prinţul Prospero: Foamete, molimă, război, boală şi moarte! Astea conduc această lume.
Francesca: Dar există şi iubire şi viaţă şi speranţă.
Prinţul Prospero: Este foarte puţină speranţă, te asigur.
(Masca Morţii Roşii - The Masque of the Red Death, a fantasy, Edgar Allan Poe, 1842)
Lumea a trecut printr-o pandemie şi încă mai sunt ţări care n-au ieşit din ea. Războiul a ajuns în Europa. Acestea două au adus şi aduc moarte. O nouă boală îi uimeşte pe cercetători. Iar foametea, se spune, bate tare la uşă: „Catastrofa alimentară care vine”; „Apocalipsa acum? Efectele alarmante ale crizei alimentare globale”; „Lumea se află la o confluenţă a calamităţilor”; „…colaps alimentar global”.
Frica se vinde bine, în filme, în parcurile de distracţii, în cărţi, în presa alarmistă. Catastrofele şi apocalipsa fascinează. Dar aceste titluri nu sunt din filme, de pe postere, din cărţi.
Sunt, este adevărat, din presă, dar dintre cele mai respectate ziare sau reviste. Astfel de avertismente vin şi de la strategi şi chiar de la Fondul Monetar Internaţional şi ar trebui să pună în alertă pe toată lumea. Iar semnele rele sunt peste tot în jur: fenomene meteo extreme, secetă, inundaţii, valuri de căldură prelungite, război între doi dintre principalii exportatori de cereale, tensiuni în creştere între cele mai mari puteri economice ale lumii, care sunt şi mari consumatori de alimente şi resurse, interdicţii de export, energie scumpă, alimente tot mai scumpe.
The Guardian face o comparaţie de excepţie. „Producători uriaşi de alimente deţin prea multă putere – iar instituţiile de supraveghere cu greu înţeleg ce se întâmplă. Sună familiar?” Este vorba de o analogie cu colapsul marilor bănci din 2008 şi apoi a întregului sistem financiar global. Acum, sistemul alimentar este pe cale să facă acelaşi lucru. În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au emis avertismente pe care guvernele nu au vrut să le audă: sistemele globale alimentare încep să arate ca sistemul financiar global în ajunul crizei din 2008, scrie comentatorul George Monbiot. În timp ce un colaps financiar ar avea efecte devastatoare – şi a avut – asupra bunăstării oamenilor, prăbuşirea sistemului alimentar ar avea consecinţe atât de urâte încât puţini îndrăznesc să se gândească la ele.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
