Băncile din Polonia au avut un sfârşit de săptămână dramatic pe bursă. Acţiunile celor mai mari dintre ele s-au prăbuşit ca în criză, investitorii fiind speriaţi de un anunţ şoc al guvernului: impozitul pe profit ar putea fi majorat de la 19% la 30%. Ar fi o creştere uriaşă, dar în ton cu profiturile record realizate de bănci. Guvernul le-a dat şi o veste bună băncilor: nu vor fi impozitate dobânzile obţinute din rezervele pe care sunt obligate să le ţină la banca centrală.
Toate acestea reflectă disperarea guvernului polonez de a găsi noi surse de venituri. Proiectele istorice la care s-a angajat – infrastructură de transport, producţie de energie, construcţie de locuinţe sociale, cheltuieli sociale şi mai ales crearea uneia dintre cele mai puternice armate din lume – umflă deficitul bugetar, riscul fiind ca acesta să fie împins în sus până la cote periculoase.
În Ungaria, unde deficitul bugetar este deja la cote de atenţie, printre altele din cauza cadourilor electorale, guvernul a luat din timp măsuri de austeritate care au afectat în primul rând investiţiile publice. Şi când statul nu investeşte, nici companiile nu o fac. Rezultatul este că investiţiile interne scad, scad şi scad.
Trimestrul doi al acestui an este al nouălea la rând de scădere. Spre deosebire de Polonia, Ungaria nu mai are acces la o bună parte din fondurile europene alocate ei din cauza politicilor anti-UE ale guvernului Orban. Iar guvernul Orban este pionierul măsurilor neconvenţionale de atragere de bani la buget, cum ar fi supraimpozitarea băncilor, a marilor retaileri, a companiilor de energie şi în general a multinaţionalelor străine. Adică a suprataxat tot ce se putea suprataxata.
Şi Polonia a experimentat cu suprataxarea băncilor. Spre exemplu, în februarie 2016 a majorat impozitul pe activele bancare. De asemenea, băncile au fost obligate să pună umărul la rezolvarea unei crize a creditelor în valută, pentru locuinţe. Cu toate acestea, profiturile lor nu doar că nu s-au diminuat simţitor, ci chiar au crescut. Băncile câştigă tot mai mult de la clienţii lor în special speculând diferenţa dintre dobânzile creditelor şi dobânzile depozitelor, după cum explică Business Insider Polonia. Iar guvernul, confruntat cu probleme bugetare şi în condiţiile în care veniturile din taxe nu cresc aşa cum s-a aşteptat, a pus ochii pe această comoară.
Ministerul finanţelor a anunţat că se lucrează la un proiect de lege care ar majora cota impozitului pe profit (CIT) pentru bănci şi ar reduce cota de impozitare pentru anumite instituţii financiare. Proiectul de lege a fost adăugat pe ordinea de zi a Consiliului de Miniştri.
Ministerul finanţelor presupune că nivelul ţintă, din 2028, al impozitului pe profit pentru bănci va fi de 23% în loc de 19% cât este în prezent. În perioada 2026-2027, rata impozitului pe profit va ajunge la 30%, urmând ca până la finalul acesteia să coboare la 26%.
Ministerul estimează că majorarea cotei impozitului pe profit pentru bănci va creşte veniturile cu aproximativ 6,5 miliarde zloţi în 2026 (1,5 miliarde euro), iar în următorii 10 ani se aşteaptă să aducă peste 20 de miliarde zloţi (4,7 miliarde euro) la buget. Aceasta ar putea însemna că, odată cu scăderea ratelor dobânzilor, băncile vor încerca să obţină profituri prin creşterea comisioanelor.
Ministerul finanţelor a pregătit şi ceva dulce pentru bănci. Instituţia propune o reducere treptată a cotei de impozitare a anumitor instituţii financiare (aşa-numita taxă bancară) calculată având în vedere valoarea activelor, cu 10% în 2027 şi cu 20% (faţă de anul curent) începând cu 2028, pentru a stimula creditarea. „După aceea am lua în considerare modificarea taxei bancare“, a explicat viceministrul de finanţe Jaroslaw Neneman.
El a precizat că majorarea impozitului pe profit are ca scop finanţarea cheltuielilor cu apărarea. „Este vorba de o contribuţie semnificativă din partea sectorului bancar la finanţarea cheltuielilor din bugetul statului.“
Polonia a majorat cheltuielile cu apărarea după ce Rusia a invadat Ucraina şi vrea să le aducă la 4,7% din PIB anul acesta, o cotă enormă chiar şi printre statele membre ale NATO care nu-şi neglijează armata şi securitatea. Însă calculele de pe hârtie nu se împacă cu realitatea din economie. În şapte luni, veniturile bugetare au ajuns la doar 49,6% din planul pentru întregul an. În acelaşi timp, deficitul bugetar creşte rapid.
Situaţia nu este dramatică, pentru că dinamicile bugetare nu sunt uniforme de-a lungul anului. Însă acumularea de deficit trebuie să fie văzută ca un semnal de alarmă. Anul trecut, deficitul bugetar a urcat la echivalentul a 6,6% din PIB, iar datoria a depăşit pentru prima dată pragul de 2.000 de miliarde de zloţi. Pe lângă taxele bancare, guvernul vrea să majoreze şi taxele pe alcool.
Ungaria are de mult timp probleme cu deficitul. Acesta s-a situat la 6,7% din PIB în 2023. A coborât la 4,9% din PIB anul trecut, o scădere spectaculoasă, dar la un nivel mai mare decât s-a aşteptat guvernul. Scăderea reflectă, printre altele, măsuri de austeritate luate de guvern în privinţa cheltuielilor.
Ungaria este printre primele ţări din UE care au apelat la o formă de austeritate după trecerea crizei energiei. Investiţiile publice stagnează. Mai mişcă doar câteva proiecte de infrastructură şi proiecte speciale. În aceste condiţii, investiţiile interne au scăzut cu 1,1% în trimestrul doi al acestui an, faţă de trimestrul anterior, arată datele din statistica oficială. S-au remarcat prin evoluţia negativă în special investiţiile în imobiliare, în industria manufacturieră şi în educaţie. Este al nouălea trimestru la rând de declin. Scăderea este accentuată de trei ani, după cum a remarcat Portfolio.hu. În 2022, când investiţiile au început să scadă, nimeni nu se aştepta la o traiectorie descendentă atât de lungă.
