Uniunea Europeană pregăteşte un al 7-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, dar este deja clar că nu va reduce importurile de gaze ruseşti. Prea multe state membre nu se pot adapta suficient de repede, a declarat premierul ceh Petr Fiala pentru Reuters.
Fiala spune că se aşteaptă ca sancţiunile care sunt acum finalizate de executivul UE pentru a intensifica presiunea asupra invaziei Rusiei în Ucraina să interzică importurile de aur, să lărgească o listă de bunuri cu dublă utilizare interzise la export în Rusia şi să vizeze mai multe persoane.
Comisia Europeană ar trebui să fie pregătită să prezinte pachetul în următoarele zile, iar statele membre ar putea să îl aprobe imediat după aceea, a declarat Fiala.
"Ceea ce este cu siguranţă problematic este includerea energiei în sancţiuni, deoarece trebuie respectată o regulă conform căreia sancţiunile trebuie să aibă un impact mai mare asupra Rusiei decât asupra ţărilor care impun sancţiunile".
Fiala a declarat că nu există nicio şansă ca gazul să fie inclus.
"Cred că nu ar trebui să fie acolo, pentru că o serie de ţări depind de gazul rusesc", a spus el.
Republica Cehă, care a preluat preşedinţia semestrială rotativă a UE la 1 iulie, este una dintre aceste ţări, dependentă de Rusia pentru aproape toate nevoile sale de gaz.
În general, UE se baza pe Rusia pentru 40% din gazele sale înainte ca Moscova să invadeze Ucraina.
Fiala a declarat că cehii fac tot ce pot pentru a-şi reduce dependenţa de energia rusă, "dar nu se va întâmpla în această iarnă".
Primele 6 runde de sancţiuni au inclus îngheţarea activelor şi interzicerea vizelor pentru oligarhii şi oficialii ruşi, controale la export, îngheţarea activelor băncilor centrale, excluderea băncilor din sistemul de mesagerie SWIFT şi interzicerea importurilor de cărbune şi petrol rusesc.
Dar importurile de gaze nu au fost atinse nici măcar pe fondul apelurilor Ucrainei pentru un astfel de embargo.
Ultimele sancţiuni sunt pregătite pe fondul temerilor tot mai mari din Europa că Rusia ar putea prelungi întreţinerea programată a gazoductului cheie Nord Stream 1, care a început la 11 iulie şi urmează să dureze 10 zile.
Acest lucru ar limita şi mai mult livrările europene şi ar perturba planurile ţărilor de a umple depozitele pentru iarnă, ceea ce ar duce la o criză energetică.
Fiala a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea ca fluxurile din Nord Stream 1 să nu fie reluate, căutând surse alternative de aprovizionare cu gaze, cum ar fi GNL, şi să împartă livrările între statele membre.
O altă idee pe care o susţine ar fi aceea de a începe achiziţiile comune de gaze în Europa, dar a avertizat că aceasta rămâne dificilă atât din punct de vedere tehnic, cât şi administrativ.
"Nu vreau să fiu prea optimist", a spus el, când a fost întrebat dacă achiziţiile comune ar putea începe încă din acest an, adăugând că miniştrii energiei din UE vor discuta propunerea în cadrul unei reuniuni extraordinare din 26 iulie.
