În urmă cu o săptămână, Banca Centrală Europeană (BCE) anunţa că băncile au împrumutat 489 de miliarde de euro folosind facilitatea de credit pe trei ani oferită de BCE.
Ştirea a fost bine primită de pieţele de capital, iar investitorii s-au repezit să cumpere acţiuni mizând pe faptul că această injecţie de lichidităţi din partea BCE va ajuta băncile şi statele europene să depăşească mai uşor criza actuală.
Planul, denumit LTRO (Long Term Refinancing Operation) adică operaţiune de refinanţare pe termen lung, a fost anunţat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Scopul acestei operaţiuni era ca băncile europene să poată folosi portofoliile de titluri de stat pe care le aveau deja drept colateral pentru accesarea de împrumuturi de la BCE. Aceste împrumuturi sunt pe trei ani şi au o dobândă de 1% pe an. Cei care au iniţiat această operaţiune sperau că băncile vor folosi mai departe aceşti bani pentru a cumpăra alte obligaţiuni emise de statele europene cu randamente mai ridicate. Astfel, teoretic băncile au primit bani ieftini cu care pot obţine profituri semnificative, investind în obligaţiuni spaniole sau italiene, care oferă randamente ridicate.
Practic, însă, banii s-au întors înapoi la BCE. Statisticile Băncii Centrale Europene arată că în ultimele două zile ale săptămânii trecute (joi şi vineri), depozitele constituite de bănci la BCR au crescut cu 167 de miliarde de euro, până la 412 miliarde de euro, care reprezintă un maxim istoric, potrivit blogului financiar zerohedge.com.
Practic, în loc să folosească banii împrumutaţi de la BCE la o dobândă de 1% pentru a cumpăra titluri de stat cu randament mai ridicat, multe bănci au preferat să pună banii la BCE la o dobândă de 0,25%. Astfel, băncile preferă să piardă bani decât să-şi asume riscuri mai mari, spun autorii articolului.
Totuşi, ar putea exista şi alte explicaţii pentru sumele mari depozitate la BCE. Una ar fi că băncile nu au găsit imediat oportunităţi pentru a investi sume atât de mari şi au preferat să-i parcheze peste noapte la BCE la dobândă minimă decât să-i ţină în propriile conturi la dobândă zero.
Licitaţiile de titluri de stat pe care ţările din zona euro le vor organiza în luna ianuarie vor arăta dacă injecţia de lichidităţi va avea sau nu efect.
Deocamdată pieţele europene îşi păstrează optimismul, bursele de la Frankfurt şi Paris fiind în creştere în prima parte a şedinţei de astăzi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
