În 2022, presa şi guvernul din Ungaria anunţau că MVM, companie de stat, a devenit singurul furnizor universal de electricitate al ţării. Este un plan pe care guvernul l-a accelerat pe măsură ce reindustrializarea, mai ales cu participaţia producătorilor străini de maşini, a prins viteză. MVM a primit sarcina de a găsi energia de care Ungaria, o ţară săracă în resurse naturale, avea atât de multă nevoie pentru asigurarea creşterii economice.
De asemenea, prin controlul lanţului de producţie, transport şi furnizare de energie, guvernul poate controla şi preţul electricităţii vândute populaţiei, un as în mânecă în orice luptă electorală. Budapesta se laudă adesea că ungurii primesc gaze şi electricitate la cele mai mici costuri din Europa. MVM este şi partenerul maghiar de import al Gazprom pentru gaze ruse. În căutare de energie, MVM a ajuns în mai multe ţări din regiune, în Balcani şi în România. Astfel, compania a devenit una dintre cele mai mari din sector din Europa de Est.
Un moment de turnură pentru MVM a fost în 2019, când premierul maghiar Viktor Orban, printr-un discurs despre „starea naţiunii“, a stabilit o nouă strategie pentru marile companii ungare. A fost vorba de expansiunea lor în regiune, scrie Balkan Insight.
„O sarcină istorică îi aşteaptă pe antreprenorii noştri de succes: trebuie să creeze investiţii în afara Ungariei, ale căror profituri ne vor permite să contrabalansăm profiturile care sunt scoase din Ungaria“, a declarat premierul. „Aceasta este o misiune cu adevărat naţională şi o sarcină uriaşă a cărei realizare ne va lua cel puţin zece ani.“
Companii mari maghiare precum OTP, din sectorul bancar, MOL, producător de petrol, gaze şi carburanţi, şi Gedeon Richter, din industria farma, sunt active de mult timp în ţările vecine Ungariei. Dar acestea sunt companii private. MVM, deţinută în totalitate de stat şi care centralizează cele mai importante ramuri şi afaceri din energie, este considerată vehiculul principal al lui Orban de expansiune în străinătate. Importanţa ei a crescut după ce Rusia a invadat Ucraina, iar dispariţia gazului rusesc a provocat în Europa o criză a energiei.
În Ungaria, cele două noi blocuri ale centralei nucleare Paks, care sunt construite de compania rusă Rosatom cu bani din Rusia, sunt mult în întârziere şi viitorul lor este incert din cauza sancţiunilor occidentale asupra Rusiei. Între timp, guvernul a devenit preocupat să transforme Ungaria într-o putere europeană a producţiei de baterii – o industrie mare consumatoare de energie.
„Dacă Ungaria ar avea relaţii bune cu toţi vecinii săi, de exemplu cu România sau Ucraina, care au surplusuri mari de energie electrică, am putea importa cu uşurinţă toată energia de care avem nevoie. Dar, din păcate, nu este cazul“, credea în urmă cu doi ani Jozsef Turai, expert independent în energie din Ungaria. Ungariei, în aceste condiţii, îi rămăsese doar să cumpere active de producţie de energie în regiune. MVM avea şi are această sarcină. Diferenţa faţă de acum doi ani este că Ucraina, din cauza războiului, nu mai poate avea surplus de energie.
Cândva doar o companie de electricitate, MVM şi-a cumpărat sistematic rivali din Ungaria şi este acum singurul furnizor de electricitate şi gaze pentru gospodării şi pentru majoritatea industriei ţării. Are în portofoliu centrala nucleară de la Paks, principalul producător de energie electrică din Ungaria, şi a doua cea mai mare centrală electrică pe bază de lignit, cea de la Matra, în nordul ţării. MVM produce electricitate şi la şase centrale pe gaze (unele vor fi modernizate), la două hidrocentrale, la opt ferme eoliene şi peste 160 de ferme solare. Că MVM este principalul producător de energie electrică o spun cifrele. Doar reactoarele de la Paks asigură până la aproape 50% din producţia de electricitate. Termocentrala de la Matra – unităţile pe cărbune vor fi închise, urmând să fie înlocuite cu unităţi pe gaze - are o cotă de piaţă de până la 10%. MVM contribuie cu 70% la producţia de electricitate a ţării. Compania deţine operatorul reţelei electrice naţionale, MAVIR. Are două subsidiare care se ocupă cu distribuţia.
În sectorul gazelor, este prezentă în toate domeniile de afaceri, de la infrastructură la trading, pentru a fi un furnizor universal de servicii, se arată pe site-ul companiei. Însă acolo o prezenţă puternică o are şi Mol, companie privată, care controlează singurul operator al sistemului de transport de gaze. Pe de altă parte, MVM este cea care are contract pe termen lung cu Gazprom pentru importul de gaze ruseşti. Subsidiara MVM CEEnergy este principalul trader de gaze din Ungaria.
Compania mare deţine capacităţi de stocare a gazelor - o altă subsidiară este cea mai mare companie de stocare a gazelor în scopuri comerciale (cu patru facilităţi de stocare subterane) - şi operează o reţea de distribuţie a gazelor de aproape 29.500 km în Ungaria (în 2023). Două subsidiare sunt operatori de sisteme de distribuţie de gaze, dar la nivel regional. Are o cotă de 50% pe piaţa furnizării de gaze către clienţi industriali. În total, MVM are circa 9,2 milioane de clienţi în Ungaria. În plus, deţine operaţiuni în sectorul telecom.
MVM şi Mol cooperează, totuşi. Un exemplu este acordul încheiat anul acesta pentru transportul de petrol din regiunea Mării Caspice. MVM a intrat în Azerbaidjan ca investitor în 2024, ţintind producţia câmpului de gaze şi de petrol uriaş Shah Deniz.
O vreme se părea că MVM are drum liber spre succes. În 2020, profitând de retragerea colosului german E.ON din regiune, MVM a preluat întreaga afacere de retail de energie electrică şi gaze a Innogy din Cehia. Totuşi, România (unde are şi un portofoliu de retail) a fost mult timp singura ţară din regiune în care MVM a reuşit să investească în producţia de energie - din 2015, aceasta operează câteva centrale hidroelectrice mici în Valea Uzului din Transilvania. Alte încercări de preluare au eşuat. MVM a avut în vizor cele şapte divizii CEZ din România atunci când compania cehă controlată de stat a decis să se retragă pentru a se concentra pe piaţa din Cehia, dar nicio tranzacţie nu a fost finalizată.
Compania maghiară s-a confruntat, de asemenea, cu rezistenţă politică în Slovacia în 2021, când a dorit să achiziţioneze o participaţie minoritară (49%) la compania energetică slovacă Stredoslovenska Energetika (SSE). Deocamdată, a reuşit să ajungă la 1,8 milioane de clienţi în afara Ungariei. Finanţele MVM au fost grav afectate de creşterea preţurilor la energie din 2022, iar în decembrie guvernul a trebuit să injecteze 41 de miliarde de forinţi (103 milioane euro) în companie pentru a ajuta la stabilizarea acesteia.
Tot din 2022, când au început mai multe proiecte mari de modernizare a reţelei de electricitate, compania are deschisă o linie de credit de 100 miliarde forinţi la o bancă din China. MVM are peste 18.000 de angajaţi, este în top trei companii din Ungaria în funcţie de vânzări şi contribuie cu peste 2,5% la PIB-ul ţării.
P.S. La Bucureşti, autorităţile au respins preluarea E.ON Furnizare de către MVM.
