Cu Israelul luptând pe cel puţin două fronturi, finanţele şi economia ţării sunt sub presiune. Guvernul speră că taxele mai mari vor putea acoperi o parte din costuri, în timp ce industria high-tech a ţării rămâne o investiţie sigură, scrie Deutsche Welle.
Războiul este costisitor. Pe lângă faptul că provoacă distrugeri, tragedii personale şi decese, acesta necesită foarte mulţi bani pentru achiziţia şi mobilizarea de echipamente, dar şi oameni, după cum Israelul, şi economia sa, descoperă acest lucru pe multiple fronturi.
De când grupul militant islamist Hamas a atacat Israelul 7 octombrie, 2023, ţara este angajată în lupte intense în Gaza. Ulterior, Israelul a lansat atacuri aeriene asupra Libanului ca reacţie la atacurile Hezbollah. Săptămâna trecută, ţara a lovit adânc în interiorul Iranului cu obiectivul de a neutraliza capabilităţile nucleare ale ţării.
În acest context, economia Israelului resimte presiuni semnificative. Mulţi rezervişti au fost chemaţi la luptă, aceştia fiind forţaţi să-şi părăsească temporar locurile de muncă. Sporind penuria de forţă de muncă, permisele de muncă ale multor palestinieni au fost anulate, iar trecerea graniţelor este din ce în ce mai dificilă pentru aceştia.
Astfel, ocuparea locurilor de muncă vacante este dificilă. În aprilie, ţara a raportat o rată a şomajului de 3%, faţă de 4,8% în 2021.
În acelaşi timp, cheltuielile militare ale Israelului au crescut puternic. În 2024, acestea au avansat cu 65% la 46,5 miliarde de dolari
(40,4 miliarde de euro), relevă un raport din aprilie al Stockholm International Peace Research Institute. Astfel, cheltuielile militare ale statului au ajuns să reprezinte 8,8% din PIB, al doilea cel mai ridicat procent din lume, după Ucraina.
Bugetul pe 2025 al ţării include cheltuieli de 756 miliarde de şecheli (187 miliarde de euro), o creştere de 21% faţă de 2024. Acesta va fi cel mai mare buget din istoria ţării şi include 38,6 miliarde de dolari pentru apărare.
Itai Ater, profesor de economie la Coller School of Management din cadrul Universităţii din Tel Aviv, spune că războiul este „foarte scump“ în acest moment şi că există „o nesiguranţă uriaşă cu privire la viitorul apropiat şi pe termen lung“.
De vinerea trecută, mulţi oameni nu muncesc, inclusiv în sectoare ca cel manufacturier, al comerţului, tech şi al învăţământului, arată Ater.
Pentru a slăbi parţial aceste presiuni financiare, guvernul israelian a majorat taxele. TVA-ul pentru majoritatea bunurilor şi serviciilor a urcat de la 17% la 18% la începutul anului. Taxa pentru sănătate dedusă din salariile angajaţilor şi contribuţiile la asigurările sociale au crescut de asemenea.
Economia israeliană a avut de suferit în ultimul an şi jumătate, însă s-a dovedit a fi „suprinzător de rezistentă“, spune Benjamin Bental, profesor emerit de economie la Universitatea din Haifa. În timp ce turismul, sectorul manufacturier, al construcţiilor şi agriculturii au avut de suferit, alte industrii ca high-tech, a apărării şi alimentare de retail îşi menţin rezilienţa.
Israelul este cunoscut pentru industria high-tech avansată. Sectorul deţine 12% din forţa de muncă a ţării, iar angajaţii din sector plătesc aproximativ 25% din volumul total al taxelor pe venit datorită salariilor mari. Serviciile şi produsele high-tech reprezintă 64% din exporturile ţării şi aproximativ 20% din PIB-ul total.
Însă numărul angajaţilor din sector a stagnat din 2022. În 2024, numărul angajaţilor locali din sector a scăzut pentru prima dată într-un deceniu. În acelaşi timp, numărul celor care părăsesc ţara a crescut. Unii se tem că taxele mai mari ar putea determina mai multe companii şi muncitori să plece.
Cea mai mare necunoscută în acest moment este nesiguranţa generală privitoare la situaţia din interiorul şi jurul Israelului. Aceasta are impact asupra angajaţilor, angajatorilor şi investitorilor.
„Totuşi, dacă te uiţi la piaţa de acţiuni şi cursul valutar, se pare că investitorii sunt optimişti, anticipând probabil că războiul se va încheia în curând, că ameninţarea nucleară a Iranului va fi eliminată şi că economia se va redresa“, arată Ater.
Pentru investitori, riscurile pe termen scurt au crescut, însă impactul real depinde de cât vor dura conflictele militare şi cum se vor încheia acestea.
„Un scenariu alternativ, în care se va intra într-un război de uzură prelungit, este de asemenea posibil. În acest caz, economia nu se va dezvolta probabil“, potrivit lui Ater.
În perspectivă, acesta vede situaţia legată de securitate în general drept una dintre provocările economice pe termen lung ale ţării. Pe lângă aceste tensiuni, spune Ater, este important de urmărit de asemenea fragmentarea socială internă şi reformarea sistemului judiciar şi implicaţiile asupra instituţiilor democratice.
