În contrast cu imaginea pe care guvernul polonez o face celei mai mari economii est-europene, bursa de acţiuni de la Varşovia este în depresie, în nedoritul „teritoriu al ursului“. O serie de companii s-au delistat sau şi-au anunţat intenţia de a se delista în ultimul an, iar principalul indice bursier, WIG, a scăzut cu peste 14% de la maximul din 2018, atins în ianuarie. Aceasta cu toate că în 2017 bursa de la Varşovia a fost percepută ca o oază de calm şi încredere în furtuna de pe pieţele financiare şi campion în grupa pieţelor emergente.
De vină pentru regresul bursier din acest an ar putea fi o serie de decizii politice prin care au fost schimbate conducerile companiilor mari de stat cu oameni loiali intereselor personajelor principale din partidul de guvernământ.
În primăvara anului trecut, consiliul de supraveghere al PZU, cel mai mare asigurător din Europa de Est, l-a concediat pe CEO-ul Michal Krupinski fără a da motive. Presa poloneză scrie, citând surse, că motivele concedierii ar fi conflicte personale din interiorul companiei. Krupinski a fost ales apoi preşedintele Pekao Bank, bancă la care PZU este acţionar majoritar. CEO al PZU este acum Pawel Surowka, manager cu experienţă care a lucrat printre altele la Bank of America Merrill Lynch, potrivit Reuters. În boardul asigurătorului a fost promovată Malgorzata Sadurska, consilieră a preşedintelui polonez Andrzej Duda, din partidul PiS. Consiliera nu are experienţă în domeniul afacerilor, dar este loială partidului de guvernare.
În toamna anului trecut, CEO-ul companiei de stat care printează bani Polska Wytwornia Papierow Wartosciowych (PWPW), a fost concediat de consiliul de supraveghere. Ministerul de Interne a explicat că eliberarea din funcţie a lui Piotr Woyciechowski se datorează conflictelor executivului cu angajaţii şi sindicatele. Înainte de concediere, PWPW a fost lovită de un scandal de interceptări ilegale de convorbiri ale angajaţilor şi ale oamenilor din sindicate. În locul lui Wartosciowych a fost numit imediat CEO interimar viceministrul de interne Jakub Skiba. Locul acestuia a fost preluat apoi de avocatul Maciej Biernat. PWPW este considerată o companie strategică.
CEO-ul celei mai mari companii de rafinare din Polonia, PKN Orlen, Wojciech Jasinski şi-a pierdut postul în februarie deoarece, spun surse din guvern, a refuzat să concedieze angajaţi loiali opoziţiei politice. În locul lui Jasinski a venit Daniel Obajtek, care pentru aceasta şi-a dat demisia de la şefia companiei de utilităţi Energa, controlată de stat.
În martie 2018 a fost concediat CEO-ul KGHM, unul dintre cei mai mari producători de cupru din lume, Radoslaw Domagalski-Labedzki. Postul şi l-a pierdut şi vice-CEO-ul Michal Jezioro. Boardul de supraveghere al companiei nu şi-a motivate decizia. Aceasta este a treia schimbare de conducere la KGHM de când partidul Lege şi Justiţie (PiS) a venit la guvernare, scrie Radio Polonia. Noul CEO al KGHM este Marcin Chludzinski, fost şef al Agenţiei de Dezvoltare Industrială, controlată de stat.
Schimbări au fost făcute şi în conducerea Alior Bank, unde acţionar principal este PZU, în cea a companiei miniere Lubelski Wegiel Bogdanka, controlată de grupul Enea, unde acţionar majoritar este ministerul trezoreriei, a companiei de imobiliare PHN, controlată tot de ministerul trezoreriei, şi a companiei de construcţii Polimex-Mostostal, unde majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Enea, Energa, PGE şi PGNiG (toate companii de stat).
De la începutul anului au fost schimbaţi directorii executivi ai aproape zece companii de stat şi aproape 20 de manageri de top.
Majoritatea coloşilor de stat sunt listaţi la bursă. În Polonia, guvernul poate controla companiile de stat listate fără a avea participaţii majoritare la acestea.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Pentru schimbările din conducerea coloşilor nici guvernul şi nici companiile nu au dat explicaţii. Unele dintre numirile noi ar putea avea de-a face cu lupta pentru putere din interiorul PiS. Analiştii cred că scopul nu este doar de a aduce oameni loiali în companiile importante şi de a da PiS o putere mai mare de decizie în ceea ce priveşte deciziile privind personalul, investiţiile şi politica acestor companii, notează Reuters. Schimbările permit partidului de guvernare să folosească aceste companii ca vehicule prin care să achiziţioneze intersele străine din sectorul bancar şi cel al energiei.
Spre exemplu, PZU s-a aliat cu Fondul de Dezvoltare Polonez pentru a readuce sub controlul statului banca Pekao prin cumpărarea participaţiei deţinute de grupul bancar italian UniCredit. Şi alte companii de stat au fost folosite ca vehicule de achiziţii. Enea, furnizor de utilităţi, a încheiat în martie un acord de cumpărare a unei centrale electrice de la Engie, grup francez, iar în mai cel mai mare producător de energie PGE a anunţat că va cumpăra centralele locale de energie şi încălzire ale EDF, tot un grup francez. Executivii de la Enea şi PGE au fost numiţi după venirea la guvernare a PiS.
De asemenea, criticii cred că regulile privind achiziţiile publice şi finanţarea sunt opacizate pentru ca PiS să aibă acces mai bun la bugete mari de publicitate prin care să finanţeze campanii publice sau evenimente prin care este promovată agenda partidului.
„Investitorii nu ştiu care este strategia“, spune Marcin Szortyka, analist la NN Investment Partners TFI, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din Polonia. El explică că incertitudinile planează asupra posibilelor fuziuni din sectorul bancar, asupra viitorului companiilor de rafinare şi asupra unui posibil program nuclear polonez.
De asemenea, lipsa de performanţă a bursei ar putea reflecta conflictul dintre Varşovia şi Comisia Europeană privind respectarea valorilor europene. Polonia este cel mai mare beneficiar de fonduri europene, iar CE a sugerat că state ca Polonia ar putea primi mai puţine fonduri europene. Acestea ar fi redirecţionate către ţările sudice care sunt lovite în plin de criza refugiaţilor.
În contextul acestor provocări, unii investitori cred că schimbările aduse în managementul companiilor sunt un pas făcut mult prea departe.
Apoi, acţionarii care nu ţin de guvern au început să fie îngrijoraţi că afacerile sunt folosite de executiv pentru finanţarea investiţiilor preferate.
Sebastian Buczek, CEO al fondului de investiţii Quercus TFI, a explicat că avansul de anul trecut al bursei de la Varşovia a fost alimentat de investitori străini care acum s-au dus să caute profit în altă parte. ÑSunt alte pieţe care sunt mult mai interesante, unde se întâmplă mai puţine lucruri neaşteptate.“
Anul trecut, indicele WIG 20, al acţiunilor celor mai mari companii listate pe bursa de la Varşovia, a crescut cu 55% dacă valorile sunt exprimate în dolari.
