• Leu / EUR4.7320
  • Leu / GBP5.2698
  • Leu / USD4.1950
Business Internaţional

Pofta lui Erdogan pentru gazele cipriote şi flirtul acestuia cu ruşii riscă să aducă Turcia sub asediul sancţiunilor Uniunii Europene şi ale SUA

Pofta lui Erdogan pentru gazele cipriote şi flirtul acestuia cu ruşii riscă să aducă Turcia sub asediul sancţiunilor Uniunii Europene şi ale SUA

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan după ce preşedintele Franţei Emmanuel Macron a cerut guvernului de la Ankara să oprească operaţiunile de forare după gaze în zona economică exclusivă a Ciprului: „Ce caută Franţa acolo? Faci tu, Macron, astfel de afirmaţii pentru Total (companie de petrol şi gaze franceză implicată în operaţiunile de lângă Cipru - n.red.)? Asta înseamnă că nu mai eşti preşedinte şi că ai început să lucrezi ca avocat pentru Total“.

Autor: Bogdan Cojocaru

18 iun 2019 3663

Franţa, Grecia, Cipru, Italia, Portugalia, Spania şi Malta cer de la UE impunerea de sancţiuni contra Turciei dacă această ţară continuă să încalce suveranitatea Ciprului forând după gaze naturale în apele incluse în zona economică exclusivă a insulei. De asemenea, Uniunea ar putea suspenda discuţiile cu Ankara privind aducerea la un nivel superior a uniunii vamale cu Turcia. SUA, care a impus deja sancţiuni Turciei, ar putea înăspri pedepsele dacă turcii nu pun capăt planului de a cumpăra sisteme de rachete antiaeriene ruseşti.

Presiunile celor două superputeri economice şi politice UE şi SUA riscă să izoleze şi mai mult Ankara pe plan internaţional când economia turcă abia a ieşit din recesiune.

Guvernul turc a răspuns avertismentelor luând în râs mesajele aliaţilor Ciprului şi ameninţând SUA că va răspunde cu acţiuni pe măsura provocării.

Turcia este stat membru al NATO, unul dintre cele mai importante din punctul de vedere al dotării militare şi având în vedere că are la Marea Neagră singura flotă comparabilă cu cea a Rusiei. De ase­me­nea, Turcia este importantă pentru reţinerea valurilor de imigranţi sirieni care altfel ar putea ajunge în UE.

„Cerem Uniunii Europene să rămână concentrată asupra acestei probleme şi în cazul în care Turcia nu încetează activităţile ilegale să ia în considerare măsuri corespunzătoare în solidaritate deplină cu Ciprul“, au declarat liderii Ciprului, Franţei, Greciei, Italiei, Portugaliei, Spaniei şi Maltei după un minisummit în La Valletta. Preşedintele francez Emmanuel Macron a precizat că „UE nu va da semne de slăbiciune în această problemă“. Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a descris acţiunile Turciei ca fiind „o ameninţare la adresa păcii“ şi o „încălcare a drepturilor suverane ale altui stat“.

Liderii au vorbit după ce două vase turceşti sprijinite de escortă militară au pătruns în zona economică exclusivă a Ciprului - destinată exploatării comerciale - pentru a fora puţuri de explorare cu scopul de a întări pretenţiile Republicii Turce a Ciprului de Nord, entitate statală recunoscută doar de Turcia, notează EUobserver. Ankara susţine că zona în care au ancorat vasele sale face parte din platforma sa continentală, potrivit Reuters.

Ciprul a descoperit rezerve de gaze offshore în 2011, iar acest lucru a dus la găsirea altor resurse. Turcia spune că orice resurse naturale din jurul insulei împărţite în două din punct de vedere etnic aparţin turcilor ciprioţi. Ciprul a fost împărţit în două după o invazie a armatei turce în 1974 ca răspuns la o lovitură de stat orchestrată de junta militară care conducea atunci Grecia şi voia să unească Ciprul cu Grecia. Ciprioţii greci sunt singura administraţie recunoscută internaţional. Ciprioţii turci şi-au proclamat independenţa în 1983. Ankara susţine că, în calitate de garant pentru ciprioţii turci sub un acord internaţional, protejează drepturile etnicilor turci.

Grecia se implică în problema gazelor din jurul Ciprului pentru că are propriile dispute vechi de decenii cu Turcia în legătură cu spaţiul aerian de deasupra Mării Egee şi cu drepturile asupra resurselor naturale din aceeaşi regiune.

Administraţia de la Washington a luat şi ea partea Ciprului în chestiunea gazelor naturale. Operaţiunile de foraj ale Turciei „reprezintă o provocare şi riscă să crească tensiunile în regiune“, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat. SUA estimează rezervele de gaze naturale din Mediterana de Est la 3.500 miliarde de metri cubi ñ o cantitate uriaşă.

SUA au propria problemă cu Turcia lui Erdogan, sancţionând această ţară prin excluderea din programul de antrenare a piloţilor pentru zboruri cu aeronava militară F-35, considerată cel mai eficient avion de vânătoare din istorie, şi de construire de piese pentru acesta, deoarece Erdogan a decis să cumpere sisteme antiaeriene de la Rusia.

Mai recent, un oficial de top de la Pentagon a anunţat că Washingtonul caută să impună sancţiuni financiare şi altor firme în afară de cele care construiesc piese pentru Lockheed Martin F-35. Companiile turce participă la construirea a 937 de componente pentru avionul de luptă invizibil, iar Ankara intenţiona să cumpere 100 de aeronave de acest tip, o afacere de 9 miliarde de dolari. Pentagonul intenţionează acum să mute producţia la fabrici din SUA şi din altă parte, punând capăt rolului Turciei de producător până anul viitor.

Oficialul de la Pentagon a explicat că dacă Washingtonul ia decizia să aplice sancţiuni suplimentare Turciei, acestea vor lovi dur economia. Secretarul apărării american a spus că decizia Turciei de a folosi armele ruseşti va reduce capacitatea acestei ţări de a îmbunătăţi şi menţine cooperarea în interiorul NATO.

Ministrul de externe turc Mevlut Cavuşoglu a explicat achiziţiile de sisteme de rachete ruseşti prin ambiţiile Turciei de a a deveni Ño naţiune liberă şi independentă“. El sugerat că o înţelegere care obligă de mult timp Turcia să tacă în faţa SUA a încetat. Karol Wasilewski, analist la Institutul Polonez pentru Afaceri Internaţionale, crede că alegerea preşedintelui turc  Recep Tayyip Erdogan se încadrează în planurile acestuia de a face industria de apărare turcă autosuficientă până în 2053 şi că acesta a fost încurajat să cumpere sisteme ruseşti deoarece Rusia este dispusă să includă în afacere transfer de tehnologie, în contrast cu propunerile aliaţilor occidentali ai Turciei. Ankara a acceptat să cumpere sisteme de rachete ruseşti S-400 în 2017 după ce încercările de a achiziţiona rachete Patriot americane au eşuat. Unii analişti spun că îndepărtarea de SUA va determina Turcia să coopereze militar mai mult cu Rusia.

Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta despre poziţiile de top din instituţiile UE, însă este de aşteptat să se folosească de acest prilej pentru a pune presiuni pe preşedintele turc Erdogan să înceteze operaţiunile de forare din apele disputate de lângă Cipru. Erdogan a ripostat la avertismentele lui Macron spunând că Ñaceia care au dreptul să vorbească despre Mediterana de est pot vorbi. De când are Franţa dreptul să vorbească despre Mediterana de est? Are ieşire la Mediterana de est?“ Preşedintele şi-a continuat asaltul precizând că Ñnoi suntem unul din garanţii din Cipru. Grecia şi Marea Britanie sunt şi ele state garante. Ce caută Franţa acolo? Faci tu, Macron astfel de afirmaţii pentru Total (companie de petrol şi gaze franceză implicată în operaţiunile de lângă Cipru- n.r.)? Asta înseamnă că nu mai eşti preşedinte şi că ai început să lucrezi ca avocat pentru Total“. Preşedintele turc a avertizat că Turcia va continua să caute gaze în acea regiune. De asemenea, el a mai avertizat că pentru Cipru va fi de rău dacă încearcă să aresteze echipajele celor două nave de foraj turceşti.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7320
Diferență: -0,0359
Ieri: 4.7317
Azi: 4.1950
Diferență: -0,5241
Ieri: 4.2032
Azi: 5.2698
Diferență: 0,076
Ieri: 5.2680
Azi: 4.2702
Diferență: 0,3973
Ieri: 4.2588