Business Internaţional

Politicienii europeni se joacă cu răbdarea investitorilor şi cu nervii grecilor

Noul ministru de finanţe elen Evangelos Venizelos (stg.) a intrat direct în foc, el trebuind să îi convingă pe omologii săi din zona euro să nu îi lase ţara fără finanţare, la câteva zile de la preluarea postului

Autor: Bogdan Cojocaru

21.06.2011, 00:03 1286

Amânarea de către liderii europeni a acordării unei tranşe de 12mld. euro fără de care Grecia nu îşi poate plăti datoriile scadenteîn iulie a pus pe jar investitorii din întreaga lume, burseleeuropene şi moneda euro scăzând ieri.

Motivul amânării a fost că întreaga Europă vrea garanţii căAtena va plăti preţul austerităţii înainte de a arunca din nou baniîn "gaura neagră" a zonei euro, Grecia primind zeci de miliarde deeuro de la UE şi FMI în ultimul an, dar neputându-şi respectapromisiunile privind privatizările şi reducerea deficituluibugetar.

Luni, euro s-a depreciat la New York cu 0,5%, până la 1,4241dolari, prima scădere în ultimele trei zile şi a pierdut terenpentru a patra zi consecutivă în faţa yenului. Bursa de la Londrascăzuse până la jumătatea şedinţei de tranzacţionare cu 0,8%, întimp ce cea de la Paris pierduse 1,26%.

Teama investitorilor că o eventuală intrare a Greciei înincapacitate de plată va aduce dezastru în sistemul bancar europeana împins randamentele obligaţiunilor elene aproape de maximeleistorice. Nervozitatea pieţelor a pus presiune şi asupra preţuluipetrolului şi cuprului, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Miniştrii au anunţat că se aşteaptă ca tranşa parte aîmprumutului de 110 miliarde euro aprobat în 2010 de UE şi FMI săfie plătită până la mijlocul lunii iulie. Grecia susţine că arenevoie de aceste fonduri pentru a evita intrarea în incapacitate deplată.

Oficialii au insistat că acordarea banilor va depinde în primulrând de aprobarea în parlamentul elen de reforme fiscale şi legicare să permită vânzarea activelor de stat. Presiunile miniştrilorvin în contextul în care în Grecia opoziţia la adresa austerităţiiia amploare.

Şefii finanţelor din zona euro au căzut totuşi de acord săcreioneze până la începutul lunii iulie cel

de-al doilea program de salvare pentru Grecia, care va includeîmprumuturi oficiale mai mari şi, pentru prima dată, contribuţiainvestitorilor privaţi, care îşi vor menţine, probabil, expunerilela Grecia prin achiziţii voluntare de noi obligaţiuni după cetitlurile deja deţinute ajung la scadenţă. Acest al doilea ajutorvine în ciuda faptului că statul elen a ratat cu mult ţintelestabilite în primul program de asistenţă financiară.

Pentru a câştiga colaborarea Băncii Centrale Europene, care seopune oricărei măsuri care ar putea fi interpretată de agenţiile derating ca fiind default, oficialii au spus că rostogolireadatoriilor greceşti deţinute de sectorul privat va evita chiar şi ointrare selectivă în incapacitate de plată a Greciei. Oficialiieuropeni nu au oferit detalii cu privire la volumul noului pachetde ajutor sau la participarea sectorului privat, pe care o descriudoar ca fiind "substanţială", aşa cum au decis săptămâna trecutăcancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez NicolasSarkozy.

Surse oficiale din zona euro au declarat că noul plan va asiguraGreciei finanţare până în 2014 şi va totaliza 120 de miliarde deeuro: 60 de miliarde de euro în noi împrumuturi UE/FMI, contribuţiide 30 de miliarde de euro de la investitorii privaţi şi 30 demiliarde de euro reprezentând fonduri obţinute din vânzareaactivelor statului elen.

Înaintea întâlnirii, ministrul belgian al finanţelor DidierReynders a declarat că miniştrii ar putea autoriza doar plata aşase miliarde euro din tranşa de 12 miliarde euro. Premierul grecGeorge Papandreou a declarat recent că Grecia are nevoie de un nouajutor internaţional de o "magnitudine" similară cu a primuluiprogram.

Datoria Greciei de 340 de miliarde de euro (peste 150% din PIB)creşte în continuare şi este atât de mare, încât mulţi investitoriconsideră că planurile UE şi FMI nu vor avea efectele scontate şică se impun soluţii mai radicale, precum obligarea sectoruluiprivat la suportarea de pierderi masive. De altfel, şeful celui maimare fond de obligaţiuni din lume, Pimco, apreciază că Europa riscăsă piardă mulţi bani pentru nimic dacă pompează în continuaremiliarde în economia elenă.

Miniştrii de finanţe s-au reunit din nou luni, dar până laîncheierea ediţiei nu au ieşit cu declaraţii.


Revista Der Spiegel "îngroapă" moneda euro

Săptămânalul german şi-a ornat ediţia de luni cu aranjamentefunerare sofisticate: pe un sicriu acoperit cu steagul grecesc,poza decedatului are la un colţ o panglică neagră de doliu, semn aldurerii adânci a rudelor. Titlul spune: "Brusc şi aşteptat -necrolog pentru moneda comună".

Publicaţia susţine că zona euro a devenit cea mai mareameninţare pentru viitorul Europei, că moneda euro înlănţuieîmpreună economii naţionale care nu se potrivesc.

Autorii apreciază că UE este ameninţată economic şi, caexperiment istoric, este falimentară, iar cetăţenii, în specialtinerii, sunt enervaţi de ceea ce fac guvernele cu banii lor şi iesîn număr mare în stradă pentru a protesta.

Falimentul Greciei - dezastru pentru bănci

Investitorii se tem că băncile europene nu au acumulat suficientcapital sau nu au redus îndeajuns expunerea la active cu riscpentru a face faţă efectului de contagiune care ar urma unuidefault al statului elen, scrie Bloomberg.

Creditorii europeni şi-au redus anul trecut expunerea faţă deGrecia cu 30%, la 136,3 miliarde de dolari, însă deţin active deaproape 2.000 de miliarde de dolari legate de Portugalia, Irlanda,Spania şi Italia, ceea face ca băncile să fie vulnerabile în cazulîn care criza se propagă în afara Greciei.

"Problema datoriilor greceşti are cu siguranţă potenţialul de aaduce dezastru în sectorul bancar european. Imaginea intrăriiGreciei în incapacitate de plată şi a ramificaţiilor unui astfel deeveniment este prea înfiorătoare pentru Europa şi sistemul bancardin regiune pentru a putea fi privită acum", a afirmat NeilPhilips, manager de fonduri la BlueBay Asset Management.

Nemţii dau înapoi şi nu mai vor implicarea cu orice preţa sectorului privat

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat căparticiparea creditorilor privaţi la cel de-al doilea pachet desalvare pentru Grecia ar trebui să fie voluntară, pentru a se evitaapariţia unui eveniment de credit, scrie agenţia de presă ThomsonReuters.

Atitudinea este însă total diferită faţă de cea din urmă cucâteva săptămâni, când Schaeuble susţinea implicarea forţată asectorului privat. Această atitudine a atras nemulţumirea BCE şi deaici au izvorât o serie de discuţii şi divergenţe care au dusGrecia din nou la un pas de marginea prăpastiei.

"Participarea trebuie să fie voluntară deoarece dacă nu estevoluntară, conform regulilor de asigurare a creditului, arreprezenta un eveniment de credit, ceea ce duce la retrogradareaimediată a ratingului Greciei", a spus Schaeuble.

El a atenţionat că investitorii privaţi, precum băncile, nu sepot baza pe stat pentru salvarea Greciei şi a îndemnat toatepărţile implicate în negocierile pentru găsirea unui mod de asprijini statul elen să îşi ducă singure poverile.

"Dacă nu putem evita o turnură dramatică a evenimentelor, atuncitoată lumea va fi afectată", a spus oficialul german.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels