La o zi distanta de Orinoco Belt, unde se afla cel mai mare depozit de combustibil lichid din emisfera vestica, care a livrat peste 13,9 miliarde de dolari (8,88 mld. euro) programelor sociale din Venezuela, paznicul Efrain Rengifo sta zilnic la coada pentru a cumpara ceva de mancare de la magazinul alimentar de stat din coltul strazii, scrie International Herald Tribune.
Coada pare interminabila la magazinul Super Mercal din Barinas, capitala unei regiuni producatoare de carne de vita din centrul statului, zona de provenienta a presedintelui Hugo Chavez.
"Trebuie sa vii intr-o anumita zi daca vrei sa cumperi ceva ce ai nevoie", a declarat Rengifo, in varsta de 43 de ani.
Pretul petrolului a depasit demult dublul valorii sale de anul trecut, dar cu toate acestea viata nu este deloc mai usoara pentru venezueleni. De cele mai multe ori, materiile prime al caror pret este controlat de stat nu sunt suficiente, iar productia de carne a scazut fata de anul trecut, in timp ce cererea continua sa creasca. Locuitorii tarii achizitioneaza masini noi pe post de investitii, iar piata valutara la negru a depasit orice inchipuire. In plus, inflatia a atins un record de 29% rata anuala in aprilie, iar chiriile in cartierele clasei de mijoc din Caracas au atins acum nivelul celor din New York, pana la 4.000 de dolari (2.554 de euro) pe luna pentru un apartament cu doua dormitoare.
Desi peste tot pe rafturile magazinelor poti gasi somon afumat si vinuri frantuzesti, Chavez a fost nevoit sa instaureze o divizie de distribuire a orezului si fasolei.
"Venezuela este un loc plin de paradoxuri, paradoxul plinului", a declarat Leopoldo Lopez, primarul cartierului Chacao din Caracas si liderul partidului de opozitie Un Nuevo Tiempo. "Avem destul petrol si destui dolari care vin din industria petroliera, dar nu avem destula mancare", a adaugat Lopez.
Lipsurile au redus in ultima vreme sprijinul poporului pentru Chavez, popularitatea presedintelui scazand de la 75,4% in iunie 2006 la 51,8% in februarie anul acesta. Circa 71% dintre venezueleni sunt nemultumiti de felul in care presedintele a administrat rezervele alimentare ale tarii, in crestere fata de cei 38% din luna octombrie.
Laptele pasteurizat a inceput sa apara mai des pe rafturile magazinelor dupa ce Chavez a eliminat controlul asupra preturilor si a oferit importatorilor de lapte accesul la dolarii de care aveau mare nevoie. Cu toate acestea, astfel de miscari au dus la cresterea inflatiei.
In Caracas preturile la alimente au crescut cu 42% in luna aprilie, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Chavez a renuntat la controlul preturilor in cazul oualor si a crescut pretul carnii de pui in aprilie pentru a reduce lipsa de alimente.
PDVSA, producatorul national de petrol si gaze, a incercat sa il inlature de la putere pe Chavez in 2002 prin atacarea economiei cu ajutorul unei greve condusa de managerii companiei. Aceasta incercare a dat gres, iar grevistii au fost concediati. Chavez a adus la conducerea companiei un prieten de-al sau, Rafael Ramirez, care a preluat functia de presedinte al PDVSA in 2004.
Ramirez a reconstruit structura companiei, dupa cum spune chiar el, transformand-o intr-o "companie foarte socialista". Si Chavez foloseste astfel de jocuri de cuvinte si sintagme puternice pentru a ilustra pericolul prezentat de Statele Unite catre alte natiuni. Chavez numeste America "imperiul", iar pe presedintele Bush il numeste "Mr. Danger".
In ciuda retoricii foarte colorate, Chavez a reusit totusi sa atinga o mare parte din obiectivele propuse pentru Venezuela. Guvernul cheltuieste miliardele castigate din vanzarea petrolului pe reabilitarea sistemelor de sanatate si invatamant.
Mii de cadre medicale au fost aduse din Cuba cu avionul, iar in aprilie, Chavez a crescut salariul minim pe economie cu 30%, pana la echivalentul a 372 $ (238 de euro) pe luna, acesta devenind cel mai mare salariu din America Latina.
"Nu exista niciun stimulent pentru a investi in noi sectoare de productie in Venezuela. Cererea a crescut masiv in ultimii ani, dar avem o problema: Venezuela nu produce aproape nimic", a declarat Jose Guerra, fostul director pe politici economice al bancii centrale.
Deciziile recente de a nationaliza activele de petrol, otel, ciment si carbuni au speriat majoritatea investitorilor. In 1998, investitiile straine aduceau aproximativ 5 miliarde de dolari (3,19 miliarde de euro) tarii, conform datelor furnizate de banca centrala. Anul trecut, cifrele aratau doar 646 de milioane de dolari (413 milioane de euro).
Solutiile gasite de Chavez includ cheltuieli sociale si o serie de modificari ale preturilor, mai ales in cazul bunurilor controlate de stat. Chavez a turnat toti banii produsi de PDVSA in economie, ceea ce a dus la crestere economica de peste 12% in ultimii patru ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
