Pentru anul viitor cheltuielile cu echipament militar nou vor fi suplimentate cu 800 milioane zloţi (181 milioane euro). Investiţiile ţintesc tehnologie modernă şi inovaţie, a explicat premierul Ewa Kopacz. În prezent, cheltuielile cu armata se situează la 1,95% din PIB.
Bugetul de apărare al Poloniei va fi majorat în total cu 33,6 miliarde de euro (42 mld. dolari) pentru următorii zece ani, iar contractele acordate pe acest buget vor include clauze legate de folosirea companiilor poloneze ca subcontractori, potrivit AFP.
Decizia Poloniei de a-şi majora bugetul de apărare vine în contextul crizei militare din Ucraina, la care se adaugă faptul că Rusia a simulat în 2009 un atac aerian şi naval asupra Poloniei. „Polonia vrea să joace un rol mai mare în alianţa europeană. Ţările baltice îşi întăresc apărarea, dar ele sunt foarte mici în termeni relativi. Celelalte ţări din Europa Centrală nu simt o ameninţare directă. (...) O altă problemă este România, care acum are graniţă cu Rusia, prin Crimeea, chiar dacă nu este încă o graniţă oficială. Creşterea de forţe din Crimeea e substanţială. România va fi următoarea care majorează bugetul de apărare“, a declarat analistul Gustav Gressel, citat de Newsweek.
România are în vedere majorarea bugetului de apărare la 2% din PIB începând cu 2017, însă pentru anul acesta nu a putut să crească bugetul pentru a nu rata ţintele de deficit. La finele lunii ianuarie, Comisia Europeană a respins o solicitare a României de a suplimenta bugetul pe apărare cu 0,3% din PIB, echivalentul a circa 500 mil. euro, alocările din acest an ridicându-se la doar 1,4% din PIB.
Polonia, însă, va cheltui în total 42 mld. dolari (33,6 mld. euro) în următorii zece ani, pe un scut antirachetă, sisteme antiaeriene, transportoare blindate şi submarine, precum şi drone de luptă. Cheltuiala aduce Polonia în zona recomandată de NATO, de 2% din PIB cheltuiţi pentru apărare, potrivit AFP.
Lista de achiziţii include elicoptere multirol şi de luptă, un sistem antirachetă şi rachete de croazieră pentru submarine şi drone. În primă fază, achiziţia a 70 de elicoptere este prioritatea, într-un contract de 2,5 miliarde de euro.
Ministerul va anunţa câştigătorul contractului în curând, o prioritate fiind ca banii să meargă şi către subcontractori locali. Printre ofertanţi se numără giganţi internaţionali precum americanii Sikorsky, italienii AugustaWasteland şi compania Airbus Helicopters.
Potrivit unui expert anonim citat de AFP, oferta Airbus este singura care îndeplineşte toate condiţiile. Americanii au propus două platforme în loc de una, Black Hawk şi Seahawk, în timp ce italienii propun vehicule neînarmate.
Aparatele Airbus sunt mai scumpe, dar faptul că sunt livrate pe o singură platformă ar reduce costurile de mentenanţă, care reprezintă aproximativ 80% din costul total pe durata de viaţă a unităţii.
Negocierile, însă, au la bază şi considerente geopolitice, iar americanii ar fi cel mai sigur partener în cazul unui conflict armat. Ca atare, europenii caută să îşi îmbunătăţească oferta printr-o ofertă de parteneriat. Airbus, de exemplu, deschide azi un centru de cercetare în zona industrială Lodz din Polonia.
Pentru sistemul antiaerian, cu rachete cu rază medie de acţiune, contractul e estimat la 10 miliarde de euro, iar atribuirea lui este la fel de complexă. La începutul lunii februarie, zece companii de stat din industia de apărare au format un consorţiu, denumit PGZ, care să lucreze ca subcontractor pentru câştigătorul contractului.
Aici sunt favoriţi, momentan, americanii Raytheon, dar concurează cu un consorţiu denumit Eurosam, care include productori din Franţa şi Italia.
Oferta americanilor se potriveşte cu sistemele NATO instalate deja în Germania, potrivit şefului de stat major polonez, generalul Mieczyslaw Gocul, citat de Gazeta Wyborcza. Potrivirea, însă, nu e garantată pe viitor, în condiţiile în care americanii au anunţat că îşi vor revizui sistemele antiaeriene şi antirachetă. Astfel, Eurosam este în continuare un candidat valabil.
Polonia plănuia să îşi modernizeze capacităţile de apărare încă din 2012, potrivit analistului Gustav Gressel, citat de Newsweek, însă conflictul din Ucraina a grăbit aceste planuri, potrivit Newsweek.
O altă măsură luată de Polonia pentru a se proteja a fost semnarea unor pacturi militare cu Ucraina şi Lituania în septembrie anul trecut, după ce Rusia a anexat Crimeea.
