Polonia a primit fonduri europene de peste 100 de milioane de euro pentru a construi cel puţin trei aeroporturi „fantomă“ în zone în care nu sunt suficienţi pasageri pentru a le menţine active. Noile aeroporturi sunt goale chiar şi în plin sezon de vacanţă şi cheltuiesc sume enorme încercând să atragă companiile aeriene, se arată într-un reportaj special al agenţiei Thomson Reuters.
Polonia nu este singura ţară din Europa unde au fost construite aeroporturi care se chinuie să atragă zboruri. În jur de 80 de aeroporturi europene atrag mai puţin de un milion de pasageri pe an şi aproape trei sferturi dintre acestea sunt pe pierdere, potrivit Consiliului Internaţional al Aeroporturilor. Un aeroport din estul Spaniei deschis în urmă cu trei ani nu a văzut până acum niciun avion decolând sau aterizând.
Ceea ce este surprinzător în cazul Poloniei este că o mare parte din investiţiile în astfel de proiecte a fost acoperită cu fonduri europene.
Polonia a primit finanţare europeană de 615,7 milioane de euro pentru aeroporturi în perioada 2007-2013, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană. Suma reprezintă mai mult de o treime din totalul acordat statelor membre pentru aeroporturi şi este aproape dublă faţă de suma obţinută de Spania, următorul pe lista celor mai mari beneficiari de fonduri europene pentru construcţia şi îmbunătăţirea aeroporturilor. Polonia este deseori lăudată de autorităţile de la Bruxelles ca fiind unul dintre cei mai eficienţi utilizatori ai fondurilor europene şi nu există nicio sugestie că banii europeni ar fi fost folosiţi pentru acte de corupţie. Jacek Krawcyzk, fostul preşedinte al consiliului de administraţie al companiei aeriene naţionale LOT, a spus că în acele situaţii în care lucrurile au mers prost „nu a fost vorba de corupţie, ci doar de priorităţi greşite“.
Problema aeroporturilor goale este simţită cel mai mult la terminalul de pasageri reconstruit recent la aeroportul din Lodz. Într-o zi relativ aglomerată de vară, doar patru avioane au aterizat şi alte patru au decolat de pe acest aeroport, în restul timpului zona fiind pustie.
În perioada 2007–2013 autorităţile de la Bruxelles au promis că vor acorda sprijin financiar pentru construcţia şi îmbunătăţirea a 12 aeroporturi poloneze.
O parte din prognozele pe baza cărora au fost realizate planurile strategice au fost prea optimiste. Autorităţile poloneze au estimat un total de peste trei milioane de pasageri anual pentru trei dintre aeroporturi (Lodz, Rzeszow şi Lublin), iar în 2013 numărul acestora a fost puţin peste 1,1 milioane.
Investiţiile în cele trei aeroporturi s-au ridicat la aproximativ 245 de milioane de euro. Dintre acestea, in jur de 105 milioane de euro au fost acoperite din fonduri europene, iar restul banilor a provenit de la guvernul central din Varşovia, guvernele locale şi de la aeroporturi.
Când a aderat la UE în 2004, Polonia se aştepta la o injecţie masivă de bani europeni pentru proiecte de dezvoltare care urmau să se deruleze între 2007 şi 2014. Pentru a obţine aceste fonduri, era nevoie de întocmirea unui plan strategic în domeniul aviaţiei civile, de care s-a ocupat Andrzej Korzeniowski, specialist din Ministerul Transportului. El a spus că în acele circumstanţe programul conceput de el a fost bun, dar defectul pe care l-a avut a fost că a lăsat guvernele locale să decidă unde ar trebui construite noile aeroporturi şi cât de mari ar trebui să fie acestea. „Aceasta a fost cea mai mare greşeală pentru care plătim acum“, a spus Korzeniowski.
Ajutorul din partea UE a fost vital pentru îmbunătăţirea infrastructurii aviatice, şi doar o parte modestă a cheltuielilor pentru aeroporturi a fost destinată unor proiecte care s-au dovedit inutile. În ceea ce priveşte numărul redus de pasageri, acesta sar fi putut datora printre altele şi crizei financiare declanşate în 2008.
Directorii din industria aviatică spun că este clar că au fost făcute totuşi greşeli în Polonia, iar experienţa aceasta ridică semne de întrebare privind felul în care guvernul va gestiona următoarea serie de fonduri europene, estimată la 82 de miliarde de euro pentru următorii şapte ani.
