Business Internaţional

Polonia, cea mai puternică economie est-europeană, va primi din bugetul UE pe 7 ani 2.800 euro per capita, în timp ce României şi Bulgariei le revine mult mai puţin

Polonia, cea mai puternică economie est-europeană, va primi din bugetul UE pe 7 ani 2.800 euro per capita, în timp ce României şi Bulgariei le revine mult mai puţin

Donald Tusk, premierul Poloniei: Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea. Am primit 102 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, iar acum ne revin 106 miliarde de euro.. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

11.02.2013, 00:06 2382

Polonia, cea mai mare eco­nomie din Europa de Sud-Est, a negociat pentru perioada 2014-2020 alocări de 106 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 2.800 de euro pe cap de locuitor, şi este astfel cel mai mare câştigător din regiune în negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE. România va primi 40 miliarde euro, sau 2.100 de euro per capita, în timp ce Bulgariei îi vor reveni 15 miliarde de euro, sau 2.030 euro per capita.

Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice mondiale, va primi 72 miliarde euro în fonduri de coeziune, care vor fi folosite în principal pentru proiecte de infrastructură, şi 28,5 miliarde euro pentru politica agricolă comună, scrie publicaţia online thenews.pl.

"Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea", a declarat premierul polonez Donald Tusk după summitul UE de joi şi vineri. Deşi bugetul pentru 2014-2020 este cu 38 miliarde euro mai redus în termeni reali comparativ cu exerciţiul pentru cei şapte ani anteriori, Polonia va primi cu patru miliarde de euro mai mult.

"Am primit 102 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, iar acum ne revin 106 miliarde euro", a mai spus Tusk. Din cel mai mare beneficiar al fondurilor de la bugetul UE, Polonia va deveni, probabil, contributor net din 2020, pe măsură ce economia se dezvoltă.

Preşedintele Bronislaw Komorowski a descris negocierile pentru buget ca fiind "ultima mare oportunitate de a accelera dezvoltarea şi de a reduce decalajul avut faţă de ţările mai dezvoltate".

"În schimb trebuie să fim disciplinaţi şi să nu cheltuim bani pe consum, ci pe proiecte de dezvoltare", a spus preşe­dintele.

Bulgaria va primi în total 15 miliarde euro, din care şapte miliarde euro sunt fonduri de coeziune, potrivit Novinite. Cifra include o creştere de 1,5 miliarde euro a fondurilor destinate agriculturii şi 260 miliarde euro în compensaţii pentru dezafectarea celor patru reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui. Premierul Boiko Borissov a declarat în timpul summitului de joi şi vineri că a primit de la preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy şi de la cancelarul german Angela Merkel asigurări că Bulgaria va primi cel mai mult dintre statele UE în raport cu contribuţia la bugetul blocului comunitar.

Premierul Cehiei Petr Necas a venit la summit hotărât să blocheze negocierile dacă nu primeşte mai mulţi bani decât i

s-au propus în discuţiile anterioare. Însă ameninţarea cu folosirea dreptului de veto i-a adus Cehiei mai mult de 20,5 mld. euro, a spus Necas. La summitul anterior s-a stabilit că acest stat va primi 19,6 mld. euro. "Vrem un buget mai mic şi modern pentru UE, dar şi un buget european care să fie corect pentru Cehia. Nu vrem privilegii. Dar acest proiect este nedrept cu noi", a afirmat Necas.

Bugetul UE pe 2007-2013 prevede alocări de 26,7 miliarde euro pentru Cehia. Reducerea reflectă perspectiva UE că economia Cehiei va deveni mai bogată. Necas a menţionat, fără a da mai multe detalii, că suma pe care ţara sa o va primi va fi, raportată la PIB per capita, a patra ca mărime din UE, scrie ceskenoviny.cz.

Dacă în exerciţiul bugetar anterior i-au fost alocate 33,5 miliarde euro, acum România primeşte aproape 40 de miliarde euro.

Cine a plecat acasă învingător

După ce a obţinut sub protecţia Germaniei prima reducere a bugetului UE din istorie, premierul britanic David Cameron este văzut ca fiind campionul negocierilor maraton.

Franţa şi-a asigurat o alocare mai mare pentru agricultură, deşi per total aceste fonduri sunt mai mici ca în bugetul anterior. Pierzătorii sunt unitatea şi creşterea economică viitoare.

Bugetul total stabilit de şefii de state şi de guverne din UE pentru perioada 2014-2020, după negocieri maraton de 25 de ore joi şi vineri la Bruxelles, este de 960 miliarde euro, cu 3% mai mic decât cel din 2007-2013.

Aceasta reprezintă prima reducere a cheltuielilor din istoria de 56 de ani a UE şi vine în condiţiile în care Uniunea se va mări anul acesta prin aderarea Croaţiei. Celtuielile reale au fost limitate la 908 miliarde euro, comparativ cu 943 miliarde euro pentru exerciţiul anterior, potrivit The Wall Street Journal.

Propunerea iniţială a CE prevedea un buget de 1.030 miliarde euro.

Taberele

Pentru a fi ocolite numeroase ameninţări cu aplicarea dreptului de veto, bugetul a trebuit să satisfacă trei grupuri majore de ţări şi interesele acestora.

În primul rând, ţările bogate din Nord, care au insistat ca bugetul să fie redus în ton cu austeritatea care se aplică la nivel general în UE, scrie Deutsche Welle. Cameron, ca şi la negocierile eşuate din noiembrie, a refuzat să dea înapoi din cauza presiunilor prea mari de acasă. El a fost încurajat de cancelarul german Angela Merkel. Apoi, ţările cu sectoare agricole dezvoltate şi mai presus de toate Franţa au ţinut cu dinţii de subvenţiile pentru agricultură. În al treilea rând, stalele din Sud şi Est, precum Polonia, Cehia şi România, au luptat pentru păs­trarea fondurilor de dezvoltare destinate regiunilor sărace.

Unele ţări au luptat în mai multe ta­bele. În timp ce Merkel susţinea auste­rita­tea cerută de Marea Britanie, ministrul ger­man al agriculturii îi încuraja pe fer­mi­eri să facă presiuni pentru păstrarea sub­venţiilor. Iar în ultimul rând tot mai multe state au cerut discounturi pentru con­­t­ribuţiile lor ca membre ale UE. Un sin­­gur veto ar fi blocat acordul pentru buget.

Valoarea banului a erodat solida­ritatea în UE, scrie BBC. Summitul demonstrează încă o dată că politicile naţionale încă domină. Acordul s-ar putea lovi însă de opoziţia din Parlamentul European, mai mulţi membri ame­ninţând că vor bloca proiectul.

AFACERI DE LA ZERO