Polonia a transmis prin viceministrul trezoreriei Trezoreriei Konrad Golota un semnal clar companiilor străine interesate să participe la programul său istoric de cheltuieli pentru apărare, care se ridică la 1.000 de miliarde de zloţi (237,2 miliarde de euro): oricine doreşte să-şi vândă produsele pe piaţa poloneză va trebui să investească şi în industria locală de armament. Ministrul responsabil cu supravegherea sectorului de apărare a subliniat că Polonia, în calitate de ţară cheie pe flancul estic al NATO, nu intenţionează să se limiteze la achiziţionarea de echipamente gata fabricate, scrie presa poloneză.
„Avem nevoie de transfer de tehnologie“, a remarcat el, adăugând că obiectivul este de a include Polonia în lanţurile globale de aprovizionare. Decizia de a schimba abordarea provine din criticile tot mai mari la adresa achiziţiilor de echipamente străine, în principal din SUA şi Coreea de Sud, care au adus puţine beneficii producătorilor polonezi. Polonia, care şi-a crescut semnificativ cheltuielile cu armata şi înarmarea după invazia rusă a Ucrainei din urmă cu patru ani, alocă în prezent aproximativ 5% din PIB pentru apărare - una dintre cele mai mari cote din NATO. În următorii cinci ani, ţara intenţionează să cheltuiască până la 1.000 de miliarde de zloţi pentru apărare, fără a include încă 44 de miliarde de euro din programul SAFE al UE. După cum a subliniat Golota, Polonia are potenţialul de a atrage cele mai mari companii de apărare din lume. Nefiind un producător semnificativ de arme, nu reprezintă o concurenţă pentru giganţii precum Germania, Marea Britanie sau Franţa. În acelaşi timp, economia poloneză, evaluată la 1.000 de miliarde de dolari, are o bază industrială şi tehnologică bine dezvoltată. Cu toate acestea, industria poloneză de armament, concentrată în jurul Grupului Polonez de Armament (PGZ), deţinut de stat, are nevoie de sprijin financiar şi tehnologic pentru a satisface cerinţele tot mai mari ale armatei şi pentru a-şi creşte prezenţa pe pieţele internaţionale. „În trecut, achiziţionarea de echipamente din SUA era percepută ca un fel de plată pentru securitate“, a recunoscut Golota, subliniind lipsa acordurilor de investiţii reciproce. Această abordare, deşi oferea protecţie sub umbrela securităţii americane, a făcut din Polonia un client „naiv“.
