Polonia şi Germania au învăţat pe propria piele că pentru a-şi dezvolta economia viitorului nu se pot baza pe corporaţii străine care negociază subvenţii la sânge. Intel amână investiţiile din regiune şi se va concentra pe SUA, unde a primit zeci de miliarde de dolari de la guvern

Când în urmă cu o lună CEO-ul Intel a anunţat cel mai amplu program de restructurare din is­to­ria companiei, cu eli­minarea a 15.000 de locuri de muncă, prin presa germa­nă circulau zvonuri că pro­ducătorului american de cipuri va opri gigantica investiţie de 30 de mili­arde de euro într-o fa­bri­că în Magdeburg.

Investiţia americană din Germania ar fi fost şi mai mare dacă o parte din ea n-ar fi fost capturată, după o vână­toare de doi ani, de oraşul po­lonez Wroclaw. Pentru Polonia, proiec­tul Intel se anunţa unul istoric şi un succes al diplomaţiei poloneze şi al cooperării între mai multe agenţii de stat.

De aceea, când Intel şi-a anunţat restructu­rarea, iar prin Germania au început să circule zvonurile rele, oficialităţile poloneze s-au grăbit să asigure că sunt în permanenţă în contact cu reprezentanţii companiei americane şi că inves­tiţia acesteia merge înainte. Între timp, aceasta a primit şi undă verde din partea Comisiei Eu­ropene, deoarece presupune subvenţii de la stat generoase, iar ministrul polonez al afacerilor digitale declara în urmă cu doar o săptămână că proiectul de 4,2 miliarde euro accelerează.

Investiţiile din Germania şi Polonia au ac­ce­lerat în declaraţii, dar n-au ajuns departe. Intel a anunţat recent că le va amâna doi ani din cauza condiţiilor de pe piaţă. Pentru afaceri şi bugete, timpul, chiar şi o lună (diferenţa între anunţul iniţial al Intel privind restructurarea şi preciză­rile referitoare la planurile din Germa­nia şi Po­lonia) înseamnă bani, mai ales când guvernele din regiune alocă resurse şi aşa limitate pentru atragerea de investiţii în tehnologie înaltă.

Revenirea Intel asupra planurilor din Ger­ma­nia şi Polonia reprezintă o lovitură cu şocuri multiple. Investiţia de 30 miliarde euro de la Magdeburg (din care o treime sunt subvenţii oferite de statul german) era cel mai mare proiect din cadrul EU Chips Act, prin care Uni­unea Europeană intenţionează să-şi dubleze ponderea în producţia globală de semiconduc­tori la 20% până în 2030 oferind subvenţii de 43 miliarde euro. La investiţia din Polonia,

de 4,2 miliarde euro, subvenţiile de stat sunt de 1,7 miliarde euro. Banii oferiţi de guverne pen­tru astfel de proiecte reprezintă eforturi buge­tate serioase. Berlinul a majorat subvenţiile pen­tru a fi sigur că Intel rămâne în Germania, ceea ce a însemnat planificare bugetară suplimentară.

În Polonia, proiectul Intel ar fi trebuit să fie cea mai mare investiţie străină din istoria ţării. Cel puţin aşa a descris-o fostul premier Mateusz Morawiecki. PiS, partidul său, a vorbit atunci când aceasta a fost anunţat, în iunie 2023, de Silicon Valley poloneză, făcând aluzie la marele centru tehnologic american din Cali­fornia unde au sedii şi fac cercetare coloşi pre­cum Google, Meta, AMD, Nvidia, dar şi Intel.

În Polonia, subvenţiile pentru fabrica ul­tramodernă a Intel au venit prin Cadrul naţio­nal pentru susţinerea investiţiilor în semicon­ductori, varianta locală a EU Chips Act. Gu­vernul a explicat că a fost informat de amâna­rea investiţiei de CEO-ul companiei america­ne, Pat Gelsinger, şi a asigurat că eforturile de­puse nu au fost în zadar, acestea fiind expe­rienţă câştigată care va fi folosită cu alte ocazii.

Un succes notabil în proiectul Intel a fost că Polonia a primit de la Comisia Europeană a­pro­bare pentru subvenţii în doar opt luni, când un astfel de proces durează şi doi ani. Noul guvern, al lui Donald Tusk, a întârziat de fapt îna­intarea cererii către CE deoarece a avut ne­voie de timp pentru a plusa în negocierile cu Intel. Fabrica din Polonia ar fi urmat să fie construită în localităţile Miekinia şi Sroda Slaska. Prima are doar 2.000 de locuitori, iar a doua 9.000. La Intel ar fi urmat să lucreze 2.000 de oameni.

Investiţia ar fi trebuit să fie un catalizator pentru crearea unui ecosistem al industriei semiconductorilor în Polonia şi în UE. La fel şi cu proiectul de la Magdeburg, Germania. Acolo, lucrările de construcţie ar fi trebuit demarate în 2023, dar au fost amânate din cauza exploziei inflaţiei.

Oficialii germani şi Intel au rămas blocaţi în discuţii despre finanţare luni întregi. Rezultatul a fost majorarea subvenţiilor germane cu trei miliarde euro. În Miekinia şi Sroda Slaska din Polonia abia apucaseră să ajungă utilajele de şantier. Primarul din Sroda Slaska avea planuri mari, aşteptându-se la investiţii în drumuri noi care să ducă la fabrică, în autobuze electrice, într-o staţie de tratare a apei şi în linii de înaltă tensiune.

Intel a primit chiar şi permisiunea de a construi clădiri înalte de 50 m, când în zonă limita maximă este de 20 m, potrivit Reuters. Intel vrea să se concentreze de acum încolo pe producţia procesoarelor proprii şi, deşi îşi restructurează operaţiunile, îşi reduce personalul şi taie din cheltuieli, va insista pe investiţiile în SUA.

Când a anunţat că amână proiectele din Germania şi Polonia, compania a făcut public şi că a primit finanţare guvernamentală directă de trei miliarde dolari de la SUA pentru dezvoltarea de semiconductori pentru apărare şi spionaj. Banii vin în completarea unei finanţări guvernamentale directe de 8,5 miliarde dolari, a 25 miliarde dolari în reduceri de taxe şi unor împrumuturi de 11 miliarde dolari convenite cu departamentul comerţului din SUA.

Pat Gelsinger a asigurat că totuşi compania a majorat capacitatea de producţie din Europa, la fabrica din Irlanda, care va rămâne principalul centru european al Intel. Irlanda este cunoscută pentru legislaţia fiscală foarte prietenoasă cu corporaţiile. În Polonia, presa se miră că oficialităţilor le-a luat atât de mult să afle că Intel nu va mai investi acolo de vreme ce compania n-a ascuns că are probleme financiare serioase şi că a tot detaliat în ultima lună planurile restructurării istorice.

Acţiuniile Intel s-au prăbuşit cu 60% anul acesta, dar luni au crescut. Investitorilor le plac restructurările făcute pentru creşterea profitabilităţii. Intel intenţionează să diminueze cheltuielie cu 10 miliarde dolari anul viitor. Speranţa UE pentru a deveni concurent în cursa cipurilor stă acum în jucătorii asiatici.

Când a anunţat că amână proiectele din Germania şi Polonia, Intel a făcut public şi că a primit finanţare guvernamentală directă de 3 miliarde de dolari de la SUA pentru dezvoltarea de semiconductori pentru apărare şi spionaj. Banii vin în completarea unei finanţări guvernamentale directe de 8,5 miliarde dolari, a 25 miliarde dolari în reduceri de taxe şi unor împrumuturi de 11 miliarde dolari convenite cu departamentul comerţului din SUA. Totuşi, compania a majorat capacitatea de producţie din Europa, la fabrica din Irlanda, care va rămâne principalul centru european al Intel. Irlanda este cunoscută pentru legislaţia fiscală foarte prietenoasă cu corporaţiile.