Business Internaţional

Polonia propune Uniunii Europene investiţii masive în infrastructură, propria reţetă de creştere care nu a dat greş

Polonia propune Uniunii Europene investiţii masive în...

Autor: Bogdan Cojocaru

08.09.2014, 20:12 1731
După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură.

Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

Polonia este cea mai mare economie est-europeană şi singura din Uniunea Europeană care nu a cunoscut recesiunea în ultimul sfert de secol, iar investiţiile masive în infrastructură făcute din fonduri proprii şi de la bugetul UE au ajutat-o să reziste crizei economice mondiale mai bine decât cele mai multe state din regiune.

Mateusz Szczurek, ministrul polonez de finanţe, (foto)cel care promovează fondul comun de investiţii în infrastructură, a avertizat că UE are în faţă nu doar un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea, ci şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă, scrie The Wall Street Journal.

Fondul lui Szczurek ar fi finanţat „într-un mod similar şi la o scară similară“ ca fondul de bailout de 500 de miliarde de euro al zonei euro.

Jean-Claude Trichet, fostul preşe­dinte al BCE, încurajează şi el ideea creşterii investiţiilor în infrastructură pentru stimularea cererii interne.

 

Acum este momentul potrivit pentru investiţii

Szczurek este unul dintre primii miniştri care oferă un plan concret de majorare a investiţiilor în UE pentru a revitaliza economiile stagnante. Viitorul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a promis un pachet de fonduri pentru investiţii de 300 de miliarde de euro.

Vehiculul „polonez“ de finanţare va fi condus de Banca Europeană pentru Investiţii, iar toate statele din UE vor fi obligate să contribuie la acesta. Banii ar veni din îm­prumu­turi fă­cute pe pie­ţele financiare şi ar urma să fie investiţi în proiecte pan­eu­ropene.

Ministrul polonez a remarcat că actuala situaţie economică favorizează introducerea „Fondului European pentru Investiţii“ prin dobânzile reduse şi prin posibilitatea mare ca impactul investiţiilor să fie semnificativ asupra cererii, notează The Warsaw Business Journal.

Anul 2014 este unul special pentru Polonia deoarece marchează 10 ani de la aderarea ţării la UE, 15 ani vechime în NATO şi 25 de ani de la căderea comunismului. În 2013, PIB-ul polonez (390 de miliarde de euro) era de două ori mai mare decât în 2003. Ritmul de creştere din această perioadă este cu mult mai mare decât cel mediu din UE, iar aceasta pentru că Polonia nu a cunoscut recesiunea în timpul marii crize mondiale. Performanţa se poate explica prin investiţiile masive în infra­structură cu bani din bugetul propriu şi din cel comunitar făcute pentru ca ţara să poată găzdui în 2012 Campionatul European de Fotbal alături de Ucraina. În perioada 2007-2013 Polonia a primit fonduri europene de 101,5 miliarde de euro.

Cheltuielile, pentru aeroporturi, căi ferate, autostrăzi şi stadioane au stimulat cererea internă şi dezvoltarea. Aceste investiţii, care au venit când celelalte state din UE strângeau cureaua, au ajutat economia să crească, ceea ce a atras alţi investitori, în special companii mici din Germania.

 

Şi mai mulţi bani pentru Polonia

În perioada 2014-2020 Polonia va primi 105,8 miliarde de euro în fonduri europene, iar astfel de stimul va susţine probabil în continuare creşterea. Guvernul va investi cel mai mult în drumuri şi autostrăzi, dar nu vor fi neglijate inovarea şi ajutarea companiilor.

Fondul lui Szczurek ar fi proprietarul proiectelor în care investeşte şi-şi va finanţa în cele din urmă operaţiunile prin privatizarea proiectelor. Orice pierdere va fi suportată de guverne.

De aceea, este foarte probabil ca orice măsuri comune de stimulare economică să întâmpine rezistenţă din partea statelor bogate ale Europei precum Germania şi Finlanda, care au avut probleme în a primi spijinul populaţiei pentru crearea fondului permanent de bailout al zonei euro – ESM. Acesta are capital diponibil de 80 de miliarde de euro şi contribuţii potenţiale de 622 de miliarde de euro. Speranţe însă sunt.

Finlandezul Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru afaceri economice şi monetare, a sugerat că există „ceva spaţiu bugetar“ în zona euro pentru majorarea cheltuielilor publice pentru investiţii. Comisia, care-şi schimbă echipa de comisari, va pune accent pe reforme structurale.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO