Polonia continuă procesul de extindere a sistemului său de pensii facultative sponsorizate de angajatori lansat în 2019, mai mulţi polonezi putând astfel să-şi sporească economiile în contul pensiilor. Totuşi, mai mulţi factori, printre care lipsa de încredere, fac ca rata de aderare să fie sub estimări.
Ţara a lansat în 2019 un nou sistem de planuri de pensii facultative, sponsorizate de angajatori (PPK) pentru a oferi o nouă opţiune cetăţenilor săi de a economisi pentru pensie, potrivit Polskie Radio.
Iniţial, noul sistem acoperea companiile cu cel puţin 250 de angajaţi. Din ianuarie acest an s-a intrat în etapa a doua de extindere a sistemului, pentru companiile cu cel puţin 50 de angajaţi, etapa a treia, pentru companiile cu sub 20 de angajaţi.
În momentul aprobării programului în noiembrie 2018, preşedintele polonez îşi exprima speranţa că acesta va contribui la îmbunătăţirea finanţelor viitorilor pensionari, injectând în acelaşi timp capital extrem de necesar în economia ţării.
Potrivit lui Pawel Borys, CEO al Fondului Polonez de Dezvoltare (PFR), un vehicul de investiţii de stat, programul este menit să crească economiile pentru pensii ale publicului, stimulând în acelaşi timp economia.
În cadrul sistemului, angajatorii vor contribui cu echivalentul a cel puţin 1,5% din salariile brute ale angajaţilor la conturi individuale de economii pentru pensii în fiecare lună. În majoritatea cazurilor, angajaţilor li se cere să contribuie cu nu mai puţin de 2% din salariile brute lunare, iar guvernul vine cu o contribuţie suplimentară de 250 de zloţi în fiecare an, pe lângă o plată unică de 250 de zloţi.
Sistemul este aşteptat să devină operaţional până la mijlocul acestui an.
Totuşi, rata de aderare rămâne cu mult sub estimarea iniţială a guvernului, de 75%, potrivit ipe.com. În prima fază, numai 3,3 milioane, echivalentul a 40% din companile eligibile, au rămas în sistem. Deşi datele finale nu sunt încă disponibile, procentul este aşteptat să fie chiar mai scăzut pentru fazele a doua şi a treia.
Malgorzata Ruswick, prepedinte a Camerei Fondurilor de Pensii din Polonia (IGTE), pune această rată de participare sub aşteptări parţial pe seama culturii subdezvoltate a economisirii.
A doua problemă priveşte ceea ce Rusewicz numeşte „anti-reforma“ fondurilor de pensii din pilonul doi din 2014. „Aceasta a trădat încrederea oamenilor în pilonul doi. Ne confruntăm cu un nivel mai scăzut al încrederii în sistemul de pensii şi în instituţiile financiare. Va mai dura ceva vreme până când vom reclădi încrederea“.
Există şi alte motive pentru care aderarea din ultimele două faze va fi mai mică, precum faptul că firmele mai mici oferă salarii mai mici şi că firmele mai mici au marje reduse.
