În urmă cu câţiva ani, Polonia a uimit Europa cu decizia de a-şi înzestra armata cu peste 1.000 de tancuri moderne sud-coreene K2 Black Panther, noi. Pentru că modelul original nu se potriveşte cu geografia ţării est-europene, cea mai mare parte a achiziţiilor vizează o versiune modificată. Mai mult de jumătate din aceste tancuri vor fi produse în fabrici poloneze.
La pachet vin mii de vehicule însoţitoare, mortiere autopropulsate şi avioane supersonice uşoare de luptă şi antrenament şi, desigur, muniţie, toate din Coreea de Sud. Ca stat membru al NATO, încă de la aderare Polonia s-a abonat la achiziţi de armament de la liderul alianţei nord-atlantice, SUA, inclusiv renumitele tancuri Abrams şi avioanele fantomă F-35. Colaborarea cu Washingtonul continuă, inclusiv prin credite şi garanţii pentru împrumuturi de miliarde de dolari destinate achiziţiilor de armament american modern.
De când pacea Europei a fost tulburată de invaziile Rusiei în Ucraina, Polonia se reînarmează rapid şi vrea să aibă una dintre cele mai mari şi mai bine echipate armate de pe continent. Importurile sunt masive. O parte din echipamente sunt produse, asamblate sau măcar reparate local. Însă Polonia are şi propria industrie de apărare. Aşa s-a ajuns ca jumătate din echipamentul noii armate să fie cumpărat de la producători autohtoni. Iar Varşovia vrea ca firmele poloneze să joace un rol şi mai mare în efortul de reînarmare.
Jumătate din comenzile de echipamente militare ale Poloniei merg acum către producători interni, a declarat ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, la deschiderea celei de-a 34-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale a Industriei de Apărare (MSPO) din oraşul Kielce, din sudul ţării. Astfel, a precizat el, Polonia a atins un echilibru egal între achiziţiile militare interne şi cele externe, scrie TVP World.
Organizată anual la Kielce, MSPO este considerată pe scară largă drept principala expoziţie a industriei de apărare din Europa Centrală şi de Est. Ministrul a atribuit această schimbare de echilibru programului UE Acţiune de Securitate pentru Europa (SAFE), o schemă de împrumuturi de 150 de miliarde de euro concepută să ajute statele membre să îşi crească rapid investiţiile în apărare.
Polonia este un stat cheie al NATO de pe flancul estic pentru că se învecinează cu Belarusul, aliat al Moscovei, şi cu enclava rusă Kaliningrad, puternic militarizată. Varşovia a investit miliarde de euro în noi sisteme de armament, cumpărând echipamente atât de la industria sa internă de apărare, cât şi de la principalii furnizori străini, în timp ce încearcă să-şi extindă şi să-şi modernizeze rapid forţele armate.
Unele arme fabricate în Polonia au atras un interes tot mai mare din partea aliaţilor NATO, în special Piorun, un sistem portabil de apărare aeriană cu propulsie, conceput pentru a distruge aeronave, elicoptere, rachete de croazieră şi drone care zboară la joasă altitudine. Performanţa sa pe câmpul de luptă din Ucraina a contribuit la câştigarea recunoaşterii internaţionale, sistemul fiind deja exportat în ţări precum Statele Unite, Norvegia, Estonia şi Letonia.
SAFE oferă ţărilor UE împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru investiţii în apărare, cu accent pe achiziţiile publice comune şi consolidarea bazei industriale de apărare a Europei. Polonia este cel mai mare beneficiar al schemei, fiindu-i alocate 43,7 miliarde de euro în împrumuturi pentru finanţarea proiectelor de apărare. Spre comparaţie, pentru România au fost alocate 16,7 miliarde de euro.
„Datorită acestei finanţări, companiile poloneze pot creşte“, a explicat ministrul Kosiniak-Kamysz, adăugând că „acestea pot investi în forţa lor de muncă, pot creşte numărul de locuri de muncă şi îşi pot extinde capacităţile de producţie. Suntem într-o cursă contra cronometru.“ El a dat şi un exemplu de urmat pentru Polonia: Turcia, care în urmă cu 20 de ani producea 20% din echipamentele de care avea nevoie şi importa 80%. „Astăzi, aceste proporţii sunt exact inversate.“
Din industria de apărare poloneză fac parte Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), un colos de stat, dominant care înglobează diverşi producători de armament, de la muniţii la blindate, şi câteva companii private inovatoare, orientate spre export. La MSPO, PGZ a prezentat un sistem mobil de apărare antidronă fabricat în întregime în Polonia, SAN. Mitraliera grea dintr-una dintre dotări a fost deja poreclită „monstrul din Tarnów“.
Aceasta are o cadenţă de foc teoretică de 3.600 de proiectile pe minut şi poate atinge ţinte aeriene de la o distanţă de 1,5 km. Sistemul poate fi dotat şi cu un tun de artilerie proiectat iniţial pentru nave de război sau cu lansatoare de rachete. Are şi capabilităţi de bruiaj electronic.
La expoziţia de armament, WB Group, companie privată poloneză, a prezentat drona aeriană de recunoaştere şi atac Gladius 2 (sau WARMATE 30). Aparatul de zbor, cu propulsie cu reacţie, este capabilă să atingă ţinte la o depărtare de 250 km în mediu în care GPS-ul nu poate fi folosit.
Sistemul a fost comandat deja de Forţele Armate Poloneze. Huta Stalowa Wola, parte din PGZ, a adus la MSPO un vehicul de luptă blindat greu, de 40 de tone, dotat cu un sistem de suspensie hidraulică dezvoltat de companie. În prezent, modelul fanion al Huta este Borsuk, un vehicul de asalt pentru infanterie a cărui dezvoltare a durat 12 ani. Cu noua maşinărie de război, lucrurile merg mult mai repede.
Reînarmarea Poloniei a adus pentru multe dintre companiile poloneze de armament cele mai bune vremuri de la înfiinţare. Polonia produce inclusiv nave maritime de război. Toate acestea fac ca şi industriile conexe să prospere. Huta are, spre exemplu, o oţelărie proprie. Şantierele navale n-au mai avut atât de multă activitate de la căderea comunismului.
Cât despre PGZ, guvernul caută modalităţi de a eficientiza compania astfel încât aceasta să se ridice la nivelul vremurilor, care i-au adus comenzi record, buget record, bani prin SAFE şi deschidere mai mare spre export. O opţiune ar fi ca în acţionariat să intre, cu o participaţie mare, de 40-45%, Orlen, companie de stat care domină industria de petrol, gaze şi rafinare. Statul va rămâne în control.
La ediţia de anul acesta a MSPO expun 1.200 de companii din 43 de ţări. Este cea mai mare participare din istoria evenimentului.
