Polonia, cel mai vechi cumpărător de gaze naturale ruseşti, pariază pe gazele norvegiene şi pe gaze naturale lichefiate (GNL) în încercarea de a scăpa de dependenţa de combustibil furnizat de Gazprom, scrie Bloomberg.
În 2016, ţara est-europeană, care depinde de compania rusă Gazprom pentru a acoperi aproximativ două treimi din necesarul de gaze naturale a finalizat în 2016 un terminal GNL pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, pe care le cumpără din 1944.
Partidul Lege şi Justiţie a susţinut din momentul preluării puterii în 2015 că nu va reînnoi un contract pe termen lung încheiat cu Gazprom care expiră în 2022. Pentru a putea face acest lucru, distribuitorul de gaze controlat de stat PGNiG a trebuit să relanseze un proiect privind o legătură cu Norvegia luat în discuţie prima dată cu aproximativ 20 de ani în urmă. Gazoductul Baltic Pipe urmează a fi finalizat în octombrie 2022.
„Dacă am dori să prelungim contractul cu Gazprom, ar trebui să începem discuţiile în decembrie 2019, însă până în acel moment vom fi siguri de construirea gazoductului Baltic Pipe, astfel că stăm bine“, a declarat Piotr Naimski, oficial guvernamental responsabil de infrastructura energetică de importanţă strategică.
„În acelaşi timp, Polonia este gata să-şi asume orice risc în perioada de tranziţie“.
Polonia este de asemenea în conflict cu Gazprom cu privire la proiectul Nord Stream 2. Aceasta susţine că proiectul ar face ţări ca Ucraina mai vulnerabilă dacă Rusia ar decide să suspende livrările către Europa occidentală prin conductele care-i tranzitează teritoriul. Americanii sunt de asemenea împotriva proiectului, dar Germania îl susţine.
PGNiG obţine 10 miliarde de metri cubi pe an în linie cu contractul semnat cu Gazprom. Compania şi-a dublat achiziţiile de GNL din Qatar începând cu acest an până la aproximativ 3 miliarde de metri cubi şi a semnat un contract pe termen mediu pentru livrări din SUA.
Capacitatea terminalului GNL ar urma să crească cu 50% până la 7,5 miliarde de metri cubi pe an după 2020. În acelaşi timp, compania s-a angajat să transporte 8,78 miliarde de metri cubi pe an prin intermediul gazoductului Baltic Pipe din momentul lansării acestuia.
În plus, Polonia are o producţie proprie de gaze de peste 4 miliarde de metri cubi pe an şi pentru a exporta producţia excedentară pe care ar putea-o înregistra după 2022 aceasta construieşte legături cu ţări vecine ca Slovacia, Lituania, Cehia şi Ucraina.
„Conexiunea cu Slovacia este vitală pentru că ne asigură accesul, via Ungaira, la alte ţări“, a declarat Naimski. „Vom putea furniza până la 5 miliarde de metri cubi către regiunea respectiv, iar în cazul unor ţări acesta reprezintă consumul anual“.
Anul trecut, Rusia a acoperit 63% din necesarul de gaze al Poloniei. Producţia proprie a avut o pondere de 26%, iar GNL o pondere de 11%. Planul guvernului este ca din 2022 Norvegia să asigure 43% din necesar, GNL 37%, iar producţia proprie 20%.
