Francis Fukuyama, expert în ştiinţe politice, argumenta într-un eseu intitulat „The End of History“ că democraţia liberală occidentală reprezintă forma culminantă de guvernământ. Se pare însă că lucrurile nu stau acum chiar aşa, scrie Bloomberg.
În cazul G20 de exemplu, partidele tradiţionale, avatarul democraţiei occidentale, şi-au pierdut ponderea în cadrul PIB-ului total în ultimii ani. Contratendinţa cea mai surprinzătoare este ascensiunea populismului.
Partidele populiste, care pretind că apără omul obişnuit în faţa elitelor corupte, că preţuiesc unitatea naţională şi oferă soluţii simple în defavoarea unor politici complexe, au tot câştigat teren de la criza financiară.
Populiştii au ajuns astfel să administreze cea mai mare parte a economiilor G20.
Iată ce reiese din analiza Bloomberg. Mai întâi, categoria populiştilor a avansat în 2016 odată cu includerea SUA în cadrul acesteia. În al doilea rând, ascensiunea Chinei înseamnă că regimurile autoritare joacă un rol extins. Până acum, acest lucru nu a avut niciun impact negativ major asupra creşterii şi stabilităţii, dar este oare totul o chestiune de timp?
În cifre, însumând PIB-ul statelor G20 plus cel al Spaniei, rezultă un PIB combinat de aproximativ 64.000 miliarde de dolari. Guvernele populiste controlează acum 41% din acesta. În 2007, înainte de criză, procentul se situa la numai 4%.
Partidele democratice au ajuns să administreze numai 32% din PIB-ul G20, în scădere puternică de la 83% în 2007.
Regimurile autoritare controlează 24% din PIB-ul G20. China reprezintă aproape 19%, în creştere de la 8% cu un deceniu în urmă.
Ce consecinţe va avea ascensiunea populismului şi autoritarismului la nivel economic? Partidele mainstream, şi economiştii, ar trebui să fie umili în ceea ce priveşte cât de multe ştiu despre ce înseamnă politici bune.
În condiţiile în care logica economică tradiţională joacă un rol diminuat în marile decizii de strategie, întrebarea dacă o înclinare către populism şi autoritarism va ridica bariere în calea creşterii pare rezonabilă.
A sosit oare vremea să spunem că sfârşitul este aproape. Nu încă, scrie Bloomberg. Privind la G20 ca întreg, creşterea PIB a accelerat la 3,8% în 2017, cel mai alert ritm din 2011. În parte, acest lucru s-a întâmplat pentru că populiştii au avut noroc, aceştia moştenind o tendinţă de creştere. Politicile pro-ciclice, în special reducerile de taxe din SUA, dau un impuls suplimentar creşterii. O poziţie pro-business ajută de asemenea.
Aceşti factori sunt importantţi, însă menţinerea creşterii reflectă ceva mai mult decât noroc şi stimulente. Se pare că unele aspecte legate de guvernanţă sunt mai importante decât altele în ceea ce priveşte creşterea.
În prezent, la capitolul guvernanţă situaţia din G20 pare mai puţin alarmantă. Poate că standardele democratice se deteriorează, dar calitatea reglementărilor şi eficienţa guvernelor rămâne comparativ stabilă, fiind chiar în creştere uşoară în ultimii ani.
Acesta nu este deocamdată sfârşitul creşterii, dar vigilenţa trebuie menţinută, scriu Tom Orlik, economist-şef Bloomberg Economics din Washington, şi Justin Jimenez, associate economist în Hong Kong.
