Capitala germană a devenit un teren minat pentru cei care vor să închirieze, iar problema devina una din ce în ce mai politizată, în timp ce în capitala irlandeză situaţia s-a transformat într-o criză a sectorului rezidenţial în toată regula, scrie Deutsche Welle.
Vestea că Berlinul vrea să impună o îngheţare pe cinci ani a chiriilor nu reprezintă decât ultima evoluţie din bătălia continuă pe proprietate din acest oraş. Chiriile şi preţurile proprietăţilor sunt în creştere puternică acolo. Cererea depăşeşte cu mult oferta în prezent, iar chiriile cresc rapid.
Şi totuşi, chiriaşii din Berlin care cred că le este greu ar trebui să privească puţin mai la vest, către capitala irlandeză Dublin. Oraşul, şi într-o măsură mai mică întreaga ţară, este în mijlocul unei adevărate crize rezidenţiale.
Pentru John Bissett, activist în domeniu, chiriile extrem de ridicate derivă atât din lipsa de locuinţe, dar şi din „simpla lăcomie“ a proprietarilor. Însă dificultăţile întâmpinate de chiriaşi reprezintă doar parte a problemei, după părerea acestuia. Bissett spune că statul irlandez trebuie să construiască urgent locuinţe sociale.
Majoritatea celor implicaţi în domeniu în Dublin sunt de acord că principala problemă are legătură cu anii în care s-a construit prea puţin, dar părerile diferă când vine vorba de soluţii.
Marian Finnegan, economist-şef la cea mai mare agenţie imobiliară din Irlanda, Sherry Fitzgerald, spune că prăbuşirea pieţei din urmă cu peste un deceniu i-a speriat pe investitori, ceea ce a dus la o scădere dramatică a ofertei. Aceasta este în continuare problema, susţine Finnegan.
Ronan Lyons, profesor asistent de economie la Trinity College Dublin, spune că criza din Dublin şi oferta deficitară au rădăcini mult mai adânci decât recenta criză imobiliară şi criza financiară. „În ultimii 30 de ani, Irlanda s-a confruntat cu o creştere a populaţiei şi se află în faţa unor probleme cu care alte şări europene se confruntă de ceva vreme“.
Bissett crede că a aştepta ca piaţa să soluţioneze problemele este ceva nebunesc. „Piaţa nu se auto-reglementează, iar costurile asupra vieţilor oamenilor obişnuiţi sunt uriaşe“. În opinia sa, pentru redresarea situaşiei este nevoie ca statul să deţină un procent mai ridicat din proprietăţi.
Lyons în schimb crede într-o abordare mai complexă. „Irlanda are nevoie disperată de locuinţe private pentru închiriat, dar şi de o mulţime de locuinţe publice sau sociale“, spune acesta.
Deşi John Bissett spune că criza rezidenţială din Dublin are propriile caracteristici distincte, acesta vede multe asemănări cu ceea ce se întâmplă în Berlin.
„Piaţa locuinţelor de închiriat nu caută cererea, caută câştiguri, aceasta este prioritatea. Iar această problemă nu se rezumă la Irlanda, este una existentă la nivel european. Avem nevoie de soluţii aici, dar şi la nivel european“.
