Business Internaţional

Povestea din spatele capitalizării de 1.000 de miliarde de dolari a companiei Apple. Cum a ajuns gigantul la un nivel la care nici Steve Jobs nu ar fi sperat

Povestea din spatele capitalizării de 1.000 de miliarde de dolari a companiei Apple. Cum a ajuns gigantul la un nivel la care nici Steve Jobs nu ar fi sperat

Autor: Paul Catargiu

19.08.2018, 08:39 335

Valoarea de piaţă a gigantului tech Apple l-ar fi surprins până şi pe regretatul mare economist John Kenneth Galbraith, scrie Bloomberg. Însă, într-o anumită măsură, acesta a prezis încă din 1967 creşterea impresionantă de care se va bucura Apple.

În cartea sa „The New Industrial State”, Galbraith scria că marile corporaţii creşteau din ce în ce mai tare, acaparând o parte importantă a vieţii americanilor.

Aceşti giganţi au depăşit stigma de satisfacere a nevoii populaţiei prin investirea în proiecte de cercetare şi dezvoltare de lungă durată, ce nu puteau fi replicate de competitorii mai mici.

„Marile corporaţii nu au fost nişte simple magazine alimentare de la colţ ce au crescut în valoare,” scria economistul. „Aceseta aveau ceva total diferit, ceva special.”

În momentul de faţă, business-ul creat de Steve Jobs şi Steve Wozniak într-un garaj din localitatea americană Los Altos în anul 1976 se află într-o categorie unică. Valoarea de piaţă a Apple Inc. avea o valoare modestă de 3 miliarde de dolari când Jobs se întorcea la companie în anul 1996, după achiziţia micii sale companii NeXt de către fosta sa firmă.

Depăşirea sumei de 1 trilion de dolari la nu mai mult de 20 de ani distanţă marchează apogeul unei curse de succes – una ce a început cu lansarea iMac, iPod, iPad, şi mai ales iPhone de către Steve Jobs, cel din urmă pasând ştafeta lui Tim Cook, care reuşeşte să extindă succesul companiei. Apple este considerat, în momentul de faţă, ca fiind cel mai de succes business din istoria recentă.

Aceste reuşite mari, cu numere rotunde, sunt foarte subiective. Criticii ar putea spune că firme precum Dutch East India Co. şi South Sea Co. au fost mult mai importante la vremea lor, luând în considerare inflaţia vremii respective.

Dar ignorând comentariile criticilor, prin atingerea valorii de 1 trilion de dolari Apple a depăşit o bornă atât numerică cât şi psihologică. Valoarea firmei este echivalentă cu PIB-ul Indoneziei (932,3 miliarde de dolari), a 16-a economie a lumii.

Creşterea rapidă a celor de la Apple i-a luat prin surprindere atât pe clienţi, cât şi pe autorităţile mondiale ce urmăresc constant activitatea companiei. „O companie de o asemenea mărime depăşeşte percepţia unei lumi Galbraithiene pe care mulţi dintre noi nu au considerat-o o posibilitate,” a declarat David Yoffie, un profesor de business internaţional de la Harvard.

Cei de la Bloomberg au făcut un exerciţiu de imaginaţie prin care statisticile Apple au fost folosite pentru a compara firma cu marile ţări ale lumii. Dacă Apple ar fi o ţară, s-ar afla pe primul loc în lume din punctul de vedere al folosirii energiei electrice solare, statistică similară cu cea a RD Congo. Printre celelalte statistici impresionante se numără şi o avere naţională echivalentă cu cea a Greciei sau un profit anual echivalent cu cel al Belgiei.

Conform arhivelor celor de la Businessweek, Apple a fost foarte aproape de a eşua. „Dispariţia unui simbol american” cita un titlu al revistei în luna februarie a anului 1996.

Birocraţia, ideile ce se bat cap în cap şi o sumedenie de produse lipsite de culoare şi inspiraţie au fost problemele ce au acaparat compania în trecut. Chiar şi la câţiva ani de la revenirea lui Steve Jobs la conducere, Apple acapara mai puţin de 5% din piaţa comună a calculatoarelor.

Însă, chiar în acel moment, Jobs şi locotenenţii săi şi-au unit obsesia pentru design şi uşurinţă în utilizare pentru marca începutul unei serii istorice.

Foarte puţină lume şi-a exprimat nevoia unui device digital de muzică, asta până la lansarea din 2001 a elegantului iPod alb. La 5 ani distanţă, fanaticii BlackBerry erau siguri că aveau cel mai bun şi valoros „smartphone”. Sintagma era încă nouă pentru lume.

Apoi a urmat momentul apariţiei pe scenă a lui Steve Jobs în ianuarie 2007 la conferinţa MacWorld din San Francisco, unde a spus, în stilul său nonconformist, că smartphone-urile „nu sunt atât de inteligente şi nici uşor de folosit pe cât credem noi.” iPhone-ul, spunea el, „funcţionează magic.”

Aşadar, reţeta de succes a Apple a ieşit la iveală – produse simple şi elegante cu preţuri piperate, acompaniate de evenimente de presă grandioase, campanii publicitare uriaşe şi enervanta repetiţie a cuvintelor „uimitor” şi „fenomenal”. Asemeni predicţiei lui Galbraith, Apple nu le oferea clienţilor gadgeturile de care aveau nevoie, ci creea nevoia de a deţine aceste device-uri. „Steve avea un punct de vedere foarte elitist,” spune Ken Segall, autorul şi principalul lider ce a ajutat la creearea campaniei „Think Different”, demarată la puţină vreme după întorcerea lui Jobs din 1996.

„Nu-i păsa de nevoile oamenilor şi nu dorea să facă vreun fel de cercetare. Dorea ca Apple sa creeze lucruri pe care nimeni nu şi le-ar fi putut imagina.”

Când Tim Cook a preluat compania în august 2011, la puţin timp înaintea morţii lui Jobs, puţină lume credea că acesta ar fi capabil de a replica succesele predecesorului său.

Cook era un tip ce lucra pentru International Business Machines Corp., în departamentul de producţie în masă a firmei, mult mai familiarizat cu fabricarea produselor decât cu promovarea acestora. Însă americanul a reuşit să ajute Apple să „încalce legile gravitaţiei.” Valoarea firmei a crescut de patru ori de la venirea sa la conducere.

Ce-i drept, Jobs i-a înmânat reţeta de succes a iPhone, însă Cook a reuşit să transforme telefonul într-un business ce a adus 141 de miliarde de dolari în vânzări anul trecut, 62% din profiturile celor de la Apple.

Criticii ţin în continuare, însă, să menţioneze că Apple nu a mai reuşit să creeze un produs cu un succes asemănător celui reuşit de iPhone. Însă acest lucru este ca şi cum cineva ar spune că Da Vinci n-a reuşit să mai picteze un tablou asemănător Mona Lisei, scrie Bloomberg.

Lansarea iPhone-ului, alături de fondarea Standard Oil, se află în topul celor mai de succes mişcări de business din istorie. Iar deşi este adevărat faptul că iPhone-ul a schimbat viaţa de zi cu zi a oamenilor atât de mult încât este greu să ne audcem aminte cum era aceasta înainte de apariţia telefonului, Apple a reuşit să-i convingă pe clienţii săi să primească cu braţele deschise alte invenţii de care aceştia nu şi-ar fi imaginat vreodată că ar avea nevoie.

Printre acestea se numără ceasuri bluetooth care bâzâie şi bipăie, create pentru a rezolva problema distragerii cauzate de telefon, spune Apple, sau căşti wireless ce atârnă într-un fel comic din urechile clienţilor.

Apple nu se afla, însă, de una singură în vârful muntelui. Amazon.com, Alphabet (n.red compania mamă a Google) şi Microsoft vor depăşi la rândul lor borna de 1 trilion de dolari cât de curând, iar acestea sunt aproape la fel de bune la a creea nevoi pentru clienţii lor, similar celor de la Apple.

Nicio persoană nu le-a spus celor de la Amazon că au nevoie de o boxă căreia să le vorbească, sau celor de la Google că e nevoie de o maşină ce se conduce singură, sau celor de la Microsoft că... În regulă, a trecut ceva vreme de când Microsoft a şocat lumea tech cu un produs nou şi inovativ.

Indiferent, teoriştii economici clasici, ale cărora Galbraith le era opozant convins, spuneau că până şi o companie uriaşă precum Apple este vulnerabilă noilor inovatori care creează produse noi ce le pot depăşi pe cele ale gigantului american. Însă simpla magnitudine a sumei de 1 trilion de dolari pe care a atins-o Apple distruge orice fel de grijă generată de aceste gânduri.

Companiile tech mari se pot folosi de puterea şi mărimea lor pentru a obţine termeni mai avantajoşi de la parteneri şi alte companii decât competitorii mai mici ale acestora. Pe lângă acest lucru, companiile menţionate au acces nelimitat la materiale şi componente rare.

Iar dacă o companie mică reuşeşte cumva să se strecoare la lumină, ei bine, giganţii îi cumpără pur şi simplu. Apple are peste 260 de milioane de dolari în bancă şi ar putea mări capitalul daca ar fi nevoită. „Nu există companie pe planetă ce nu ar putea fi cumpărată de Apple, cel puţin din punctul de vedere al banilor,” declară profesorul Yoffie.

Ce i-ar putea opri însă pe Apple ar fi, desigur, intervenţia guvernului. Compania are o ţintă de 1 trilion de dolari pe spate. Alte companii tech vor atinge această sumă cât de curând, generând tot mai multe probleme politice şi legale. Schimbarea opiniei publice, din ultima vreme, faţă de companiile mari, poate intensifica aceste griji.

„Felul în care Facebook a fost implicată în alegerile prezidenţiale din 2016 şi abuzurile unor companii precum Uber i-au făcut pe oameni să fie mai sensibili din punctul acesta de vedere,” declară Sarah Kaplan, profesor de management strategic la Universitatea din Toronto. „Ne aflăm într-un punct de cotitură în care oamenii încep să-şi facă griji.”

În trecut, guvernele mondiale au luat măsuri pentru a opri anxietatea oamenilor generată de noile puteri obţinute de marile corporaţii. Abuzurile revoluţiei industriale au dus la crearea actului Sherman Antitrust şi procese împotriva marilor baroni mondiali precum Mellon, Carnegie şi Rockefeller. Acest lucru s-a întâmplat şi în secolul 20 când oamenii s-au îngrijorat de monopolul de piaţă pe care-l obţinuseră AT&T, IBM, mai apoi Microsoft.

Însă nu este sigur că guvernele ar vrea să amendesze cu o companie ce valorează 1 trilion de dolari, sau că s-ar schimba ceva dacă acestea ar interveni în vreun fel sau altul.

Amenzile primite de cei de la Apple pentru evaziune fiscală şi de Google pentru comportament anti-competitiv în Europa n-au fost nimic mai mult decât o simplă palmâ peste faţă. James Galbraith, profesor de business al Universităţii din Texas şi fiu al marelui economist, crede că puterea pe care o deţin Apple şi celelalte companii este în mare parte neverificată de autoritâţi.

Asta nu îneamnă, însă, că aceste companii sunt nişte prădători nemuritori care nu riscă vreun fel de pericol, scrie publicaţia americană. Apple nu are timp de a lua pauze sau de a adormi la adăpostul succesului şi mărimii pe care a atins-o, altfel îşi asumă riscul de a pierde clienţi fideli în favoarea celor de la Alphabet, Amazon sau Microsoft.

În 67, bătrânul Galbreith credea că firmele gigant vor fi capabile de a se relexa, păstrându-şi clienţii prin strategii ingenioase de marketing. A greşit din punctul acesta de vedere. Însă, daca ar fi fost în viaţă în acest moment pentru a-i vedea pe Apple atingând valoarea de piaţă 1 trilion de dolari, probabil ar fi fost în continuare îngrijorat.

 
AFACERI DE LA ZERO