Business Internaţional

Povestea de dragoste dintre businessul Germaniei şi China: Liderii politici de la Berlin critică Beijingul că vrea prea mult, dar companiile cer relaţii mai profunde şi se lasă cuprinse de dependenţa de piaţa chineză

Povestea de dragoste dintre businessul Germaniei şi China: Liderii politici de la Berlin critică Beijingul că vrea prea mult, dar companiile cer relaţii mai profunde şi se lasă cuprinse de dependenţa de piaţa chineză

Drapelul german este arborat alături de cel al Chinei cu ocazia vizitei de luna trecută a cancelarului german Angela Merkel la Beijing. Foto: Hepta

Autor: Bogdan Cojocaru

08.06.2018, 00:07 424

Până acum puţine companii germane s-au implicat în proiectul Chinei de expansiune a influenţei comerciale în lume, inclusiv în Europa. Siemens ar putea fi un deschizător de drumuri. Însă multe companii şi-au găsit oportunităţi de afaceri chiar în China, ţară faţă de care politicul german are sentimente ambi­valente.

Cele mai mari 30 de companii germane listate pe bursa de acţiuni de la Frankfurt îşi generează 15% din venituri, adică aproape 200 de miliarde de euro, în China, unde au aprape 700 de subsidiare, potrivit calculelor Handelsblatt.

Veniturile obţinute în China sunt mai mari ca niciodată.

Când cancelarul german Angela Merkel a făcut la sfârşitul lunii trecute o vizită de lucru la Beijing - a 11-a sa vizită oficială în China -, a fost însoţit de o delegaţie de oameni de afaceri. Printre delegaţi s-au numărat fericiţii executivi de la BMW, Daimler şi VW, constructori auto ale căror acţiuni au crescut substanţial după ce Beijingul a anunţat că va reduce tarifele pentru toate automobilele importate de la 25% la 15%. Cadoul de prietenie are ca destinatar SUA, dar de el profită şi constructorii auto germani. Doar VW va face economii de 600 de milioane de dolari anul acesta cu maşini Porsche asamblate în Germania şi exportate în China.

Companiile germane sunt dependente de imensa piaţă chineză. China este ţara cu cea mai mare populaţie din lume. Nemţii ar putea avea afaceri mai puternice şi mai bănoase acolo dacă Beijingul le-ar permite să achiziţioneze companii chineze, aşa cum fac companiile din China cu firmele germane în Germania.

Însă puţini executivi germani se plâng de discriminarea din China. Unul dintre aceştia este Kurt Bock, CEO-ul BASF până luna trecută. Compania sa, unul dintre cei mai mari producători de chimicale din lume, are circa 7.000 de angajaţi în China, piaţă care

i-a adus anul trecut 11% din venituri. Bock spune că a venit timpul ca producătorii de chimicale din China să fie trataţi la fel. În industria auto şi cea chimică din China companiile străine pot achiziţiona parti­cipaţii doar prin parteneriate. Excepţiile rare includ cumpărarea de către Schuler, cel mai mare producător de prese din lume, a companiei chineze de inginerie Yadon în 2015. De asemenea, în 2013  Trumpf din Germania a achiziţionat producătorul chinez de maşini-unelte Jiangsu Jin­fangyuan.

Ulrich Ackermann, expert în comerţ extern la VDMA, o puternică asociaţie a companiilor din industria germană, spune că pentru firmele străine este practic imposibil să cumpere companii chineze fără intervenţia personală a vreunui oficial guvernamental, deşi în teorie legea chineză permite investiţii fără restricţii.

Spre comparaţie, companii din afara Germaniei au cumpărat anul trecut 870 de firme germane în valoare de 100 de miliarde de euro, de aproape două ori mai mult decât în anul anterior. Ministerul german al economiei a investigat 50 dintre aceste oferte şi în o treime din cazuri compărătorul a fost chinez. Până acum, Berlinul nu a blocat nicio tranzacţie, deşi există îngrijorări că companiile chineze cumpără firme germane pentru a ajunge la tehnologiile şi know-how-ul lor. Anul trecut, investitorii chinezi au cumpărat companii industriale germane în valoare de 12 miliarde de euro. 

Însă China creează pentru companiile germane oportunităţi de business în alte părţi. Contractele semnate de Siemens în cadrul iniţiativei Belt and Road acoperă domenii precum producerea de electricitate, managementul energiei, tehnologie pentru construcţii şi producţie industrială inteligentă în mai multe ţări, printre care Filipine, Nigeria, Mozambic şi state din America de Sud. 

Acordurile de cooperare au fost semnate cu firme chineze precum China Railway Construction Corporation şi China Civil Engineering Construction Corporation la un summit dedicat Belt and Road şi organizat de Siemens la Beijing.

„Ca partener pe termen lung şi cu baze solide al Chinei şi al ndustriilor acesteia, sprijinim iniţiativa Belt and Road şi facem încă un pas mare înainte spre ceva mai mare şi mai cuprinzător“, a declarat la Beijing Joe Kaeser, preşedintele şi CEO-ul Siemens.

Siemens este deja partener cu mai mult de 100 de companii chineze în proiecte din străinătate, în ţări ca Pakistan şi Turcia. Siemens a obţinut anul trecut venituri de 7,2 miliarde de euro în China. La începutul acestui an, Kaeser a descris iniţiativa Belt and Road ca fiind „noua Organizaţie Mondială a Comerţului“.

Companiile chineze au investit 4,67 de miliarde de dolari în proiecte din cadrul Belt and Road între ianuarie şi aprilie, cu 17% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Un sondaj de la sfârşitul anului 2017 al Camerei de comerţ germane din China arată că peste o treime din companiile germane prezente în China se aşteaptă ca Belt and Road să aducă  beneficii afacerilor lor.

Germania deţine o participaţie de 4,5 miliarde de dolari la Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură, un proiect internaţional al Beijingului pentru finanţarea extinderii infrastructurii în Asia în general şi de-a lungul rutelor Belt and Road în special.

La nivel politic, situaţia este alta. Berlinul este îngrijorat că extinderea influenţei chineze în Europa de Est şi Balcani prin investiţii şi promisiuni de investiţii în cadrul Belt and Road poate ajunge o ameninţare pentru integrarea blocului. Merkel a declarat că China nu ar trebui să-şi folosească investiţiile în Balcanii de vest pentru a câştiga avantaje politice.

Handelsblatt scrie că 27 din 28 de ambasadori ai ţărilor UE la Beijing au întocmit un raport critic în privinţa Belt and Road deoarece aceasta ìcontravine agendei UE pentru liberalizarea comerţului şi împinge balanţa puterii spre companiile chineze care beneficiază de subvenţii“.

Heiko Maas, noul ministru de externe al Germaniei, a declarat în Bundestag că a inclus China pe lista actorilor principali care ameninţă să divizeze UE prin politicile lor. Lista include Rusia şi SUA condusă de Donald Trump. Aceasta cu toate că Merkel consideră China un partener în lupta pentru protejarea globalizării în faţa protecţionismului promovat de Trump.

AFACERI DE LA ZERO