Stanley Fischer, vicepreşedintele Fed, cea mai influentă bancă centrală din lume, a descris prăbuşirea preţului petrolului ca fiind „un şoc la nivelul ofertei“ care „mai degrabă va ajuta economia SUA“, scrie The Wall Street Journal.
„Efectele sunt fără îndoială pozitive“, a asigurat şi Mario Draghi, preşedintele BCE.
Unii economişti au avertizat că prăbuşirea cu aproape 40% a preţurilor petrolului în ultimele luni este un vestitor al timpurilor negre în condiţiile în care Europa flirtează cu recesiunea, Japonia încearcă să se rupă de un deceniu pierdut, fără creştere economică, iar încetinirea economiei Chinei riscă se se transforme într-o aterizare dură. De-a lungul istoriei recente scăderea preţurilor ţiţeiului a fost asociată cu recesiunile, când cererea pentru energie se prăbuşeşte.
Dar de data aceasta o serie de factori legaţi de majorarea aprovizionării, de la noi tehnologii de exploatare la redeschiderea câmpurilor libiene şi încercarea unor state producătoare de a-şi scoate concurenţii de pe piaţă prin preţuri mici, fac ca situaţia să fie diferită.
„Vor fi câştigători şi pierzători, dar, per total, este o veste bună pentru economia mondială“, a explicat directorul general al FMI Christine Lagarde. Instituţia sa a îmbunătăţit estimarea de creştere pentru economia americană pentru anul viitor de la 3,1% la 3,5% datorită costurilor cu energia mai mici. Firma de cercetare IHS Global Insight a calculate că gospodăriile americane ar trebui să aibă în următorul an un buget mai mare cu 750 de dolari, în comparaţie cu ultimele 12 luni, dacă preţurile nu încep să urce. În SUA, reducerea cotaţiilor petrolului s-a reflectat rapid în scăderea preţului benzinei la minime record.
Pentru marile economii importatoare de petrol, printre care Japonia, Italia şi Germania, FMI a calculat că plonjonul preţurilor, care a luat amploare în iunie, ar putea contribui cu un punct procentual la creşterea PIB-ului. Japonia a cheltuit echivalentul a 3,6% din PIB pe importurile de petrol în iunie.
Fondul atribuie 80% din scăderea preţurilor petrolului cauzelor legate de ofertă, precum deciziile OPEC, şi doar 20% reducerii cererii ca efect a încetinirii creşterii economice.
Reducerea preţurilor energiei îi afectează clar pe marii exportatori de petrol precum Irak, Algeria şi Nigeria, ale căror bugete se bazează masiv pe veniturile din petrol. Dar preţurile mici sunt veşti rele în special pentru ţări precum Rusia, Venezuela şi Iran, care se confruntă deja cu probleme economice.
