Business Internaţional

Este pregătită Europa de Est de şocul recesiunii din Germania? Ungaria şi Polonia îşi netezesc drumul de ieşire dintr-o eventuală criză economică prin cheltuieli, în timp ce România are cea mai mică expunere la exporturile germane

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul Ungariei Viktor Orban. Potrivit acestuia din urmă, investitorii germani au adus cea mai multă tehnologie modernă în Ungaria, unde sunt prezente 6.000 de firme germane care au acolo 300.000 de angajaţi unguri.

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul Ungariei Viktor Orban. Potrivit acestuia din urmă, investitorii germani au adus cea mai multă tehnologie modernă în Ungaria, unde sunt prezente 6.000 de firme germane care au acolo 300.000 de angajaţi unguri.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.08.2019, 20:30 46620

În urmă cu o lună, când teama de o încetinire economică mai rapidă decât în orice estimare cuprindea rând pe rând statele europene, premierul ungar Viktor Orban avertiza că o recesiune în Ungaria ar putea veni din Germania, de la o eventuală coaliţie de guvernare între creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel şi partidul Verzilor, care vor o revoluţie ecologică în industria auto.

De la turbulenţele din industria auto i se trage economiei germane actuala anemie. Cum mai mult de o treime din producţia industrială maghiară este conectată la industria auto germană, Orban a spus atunci că „cel mai important“ lucru pentru Ungaria este să găsească „o nouă cale“ pentru 2020 şi 2021 care s-o ducă cât mai departe de dependenţa de industria auto germană.

Despre decuplarea Ungariei şi a statelor est-eu­ropene în general de Vest se vorbeşte de multă vreme. Criza refugiaţilor a fost un pretext pentru o decuplare politică. Pe măsură ce se experimentează tot mai mult cu un model de creştere bazat pe consum intern care ar trebui să-l înlocuiască pe cel clasic, cu baza în exporturi, se vorbeşte şi de o separare economică. Însă la nivelul actual sunt suficiente cheltuielile interne pentru amortizarea şocului încetinirii din zona euro, se întreabă Deutsche Welle.

Germania dă semne puternice de recesiune, la fel şi Marea Britanie, în timp ce zona euro abia a reuşit să se menţină în teritoriul pozitiv în al doilea trimestru. PIB-ul german, al patrulea cel mai mare din lume, a scăzut cu 0,1%, înjumătăţind astfel ritmul de creştere al zonei euro de la 0,4% la 0,2%. Este puţin probabil ca trimestrul trei să fie mai bun pentru Germania, iar două trimestre consecutive de contracţie a PIB înseamnă recesiune tehnică. Exporturile reprezintă aproape jumătate din economia germană, iar companiile nemţeşti joacă un rol important pe pieţele internaţionale pentru maşini de lux şi utilaje industriale complexe.

Profiturile nemţilor sunt adesea investite în fabrici din Ungaria, Polonia şi Slovacia. Potrivit Cen­trului pentru Reformă Europeană, grupul Vişegrad 4 (Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia) reprezintă co­lectiv cel mai mare partener de comerţ al Germaniei, înaintea Chinei sau a SUA, datorită integrării lor în lanţul de aprovizionare din UE. Şi n-au ajuns întâmplător aşa. Germania a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai lărgirii UE din 2004 pentru că acest proiect avea potenţialul de a-i aduce beneficii geopolitice şi geoeconomice imense. Adera­rea Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei a per­mis integrarea economiilor acestor state în lan­ţu­rile de aprovizionare ale spaţiului geoeconomic mai larg german, „nucleul de producţie industrială ger­mano-central-european“, după cum scrie Daniel He­ge­dus, asocial al Fondului Marshall German din SUA.

Rezultatul este că Germania a ajuns, de departe, cel mai important partener comercial al tuturor ţărilor V4. Aderarea a ajutat şi la obţinerea stabilităţii şi securităţii în regiune, ţinând departe influenţa con­curenţilor geopolitici mari cum sunt Rusia şi SUA.  Politic, situaţia s-a schimbat de atunci. Economic, dependenţa de Germania creşte. Zilele trecute, la o întâlnire cu Merkel, în contrast cu ce a spus în urmă cu o lună, Orban a subliniat necesitatea unor legături de afaceri mai solide cu Germania. Comerţul bila­teral cu Germania „stabileşte noi recorduri în fiecare an“, iar investitorii germani au adus cea mai multă tehnologie modernă în Ungaria, a afirmat premierul maghiar. El a remarcat că în Ungaria sunt prezente 6.000 de firme germane, care au acolo 300.000 de angajaţi unguri, în timp ce companiile nemţeşti au în plan 17 proiecte de dezvoltare mari pentru ţara sa. Merkel a spus că succesul companiilor germane în Un­garia a contribuit masiv la succesul economiei germane.

Ungaria are deja în funcţiune un plan de reorientare a exporturilor dinspre vest către est. Însă comerţul intra-UE încă reprezintă 81% din exporturile Ungariei, potrivit europa.eu, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere, notează Budapest Business Journal. Exporturile către Germania reprezintă 28% din total. Ponderea în PIB a exporturilor către Germania este de 22% (2018). Când un producător auto german cu fabrici în Ungaria îşi încetineşte producţia, nu durează mult pentru ca efectele să fie simţite la nivelul PIB-ului. De aceea, războiul comercial mondial este o îngrijorare majoră pentru Ungaria.

Însă premierul Orban a lăsat să se înţeleagă că în anii următori guvernul va fi generos cu cheltuielile. Iar creşterea economică de 3,7%, a cincea cea mai rapidă din UE, anticipată de Comisia Europeană pentru acest an îi lasă spaţiu de manevră.

Polonia este mai puţin dependentă de comerţul extern decât majoritatea statelor central şi est europene. Polonia a devenit o piaţă matură pentru investitori în 2018, iar una dintre cele mai importante caracteristici este piaţa de consum internă mare, aceasta reprezentând 61% din PIB, un nivel peste media UE. Acest lucru înseamnă o dependenţă mai redusă de economia germană, deşi ţara vecină îi este în continuare principalul partener de comerţ. Circa 80 % din exporturile Poloniei se efectuează “n UE (Germania - 27%). Ponderea în PIB a exporturilor poloneze către Germania este de 12%. Partidul de guvernământ Lege şi Justiţie este hotărât să-şi netezească cu cheltuieli calea din orice turbulenţe economice, mai ales că în octombrie urmează alegeri generale.

Din grupul V4, Cehia este cea mai expusă la problemele Germaniei, exporturile către această ţară reprezentând 27% din PIB. Aproximativ 84% din exporturile Cehiei se efectuează “n UE (Germania ñ 32%). Slovacia trimite în Germania exporturi echivalente cu 19% din PIB, iar România exporturi de 7,6%. De remarcat este că dintre toate aceste state, doar România are exporturile către Germania mai mici decât importurile. În cazul României, 75% din exporturi se efectuează “n UE (Germania - 22%). La Slovacia, 85% din exporturi se duc “n UE (Germania - 22%). În această ţară, industria auto participă cu 44% la producţia industrială şi cu 40% la exporturi. O criză în Germania ar lovi din plin şi economia slovacă.

În trimestrul doi, Ungaria şi România au fost campionii europeni au creşterii economice. „Regiunea a fost cumva mai rezistentă la încetinirea Germaniei“, spune Zoltan Arokszallasi, analist la Erste Bank. „Acest lucru înseamnă că  consumul din gospodării, susţinut de majorări salariale şi de angajări, şi investiţiile, ajutate masiv de fondurile europene, au un efect pozitiv.“ La majorările salariale contribuie penuria de forţă de muncă din regiune. În plus, spun analiştii, spre deosebire de economiile din zona euro, statele est-europene încă mai pot folosi cursul de schimb ca instrument pentru atenuarea crizelor economice. Devalorizându-şi monedele, ţările îşi pot face exporturile mai competitive ca preţ.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO