Guvernul ungar se învârte de ceva timp pe deasupra aeroportului internaţional al Budapestei. La început un consorţiu format din oameni de afaceri şi firme locale a încercat să cumpere drepturile de operare de la operatorul privat, un grup de companii străine, presiunile ajungând atât de mari încât aceasta s-a plâns la Comisia Europeană.
Acum, guvernul însuşi a făcut o ofertă de preluare, dar considerată prea slabă, după ce pandemia a lovit aeroportul cu cele mai mari pierderi din istorie. Comentatorii au observat că strategia de până acum a guvernului lui Orban arată că acesta, pe de o parte, nu vrea să dea prea mulţi bani, dar pe de alta încercări „prietenoase“ pot fi urmate de acţiuni mai ostile, precum un decret care să aducă aeroportul sub controlul statului în situaţii de urgenţă. Un exemplu de tactică, aplicat deja, este blocarea accesului operatorului la un credit vital în plină pandemie, când lipsa traficului ameninţa să ducă la prăbuşirea industriei transportului aerian în toată lumea.
Potrivit ministerului inovaţiei şi tehnologiei, achiziţionarea drepturilor de operare a aeroportului Budapestei este esenţială pentru relansarea turismului după pandemia de COVID-19. Aceste explicaţii sunt date deşi guvernul maghiar este interesat de aeroport din 2019, când pandemia nu exista.
Săptămâna trecută, după o perioadă de incertitudini şi speculaţii, chiar premierul Viktor Orban a declarat că guvernul Ungariei vrea să vadă aeroportul sub controlul statului şi că problema aducerii acestuia în mâini maghiare este „o chestiune de securitate naţională“.
AviAlliance, principalul acţionar al operatorului aeroportuar, a precizat pentru Reuters că guvernul a făcut o ofertă neangajantă acţionarilor aeroportului deşi aceştia nu o ceruseră.
Acest lucru înseamnă că guvernul vrea să cumpere drepturile de operare ale aeroportului deşi ele nu sunt de vânzare.
AviAlliance, companie germană deţinuită de un fond canadian, este principalul acţionar, cu o participaţie de 55,4%, ceilalţi proprietari fiind o subsidiară a fondului suveran de investiţii al Singapore (GIC) şi un fond de pensii din Quebec, Canada, arată Hungary Today.
Guvernul a concesionat drepturile de operare (cu o valoare estimată la 1,6-1,9 miliarde de euro) pentru 75 de ani în 2005. Operaţiunea a fost efectuată de administraţia liberală de stânga a lui Gyurcsany, însă participaţia de 25% care mai rămăsese statului maghiar a fost înstrăinată de guvernul condus de Fidesz, partidul lui Orban, în 2011. Terenul pe care este aeroportul este proprietatea statului. Ferihegy, cum mai este cunoscut aeroportul Budapestei (sau Liszt Ferenc International Airport), are în anii normali circa 16 milioane de pasageri.
Operatorul a vehiculat posibilitatea extinderii cu încă un terminal. Aeroportul şi-ar putea extinde, de asemenea, activitatea devenind un cap de pod unguresc pentru noul Drum al Mătăsii, varianta aeriană, al Chinei. În acest sens, Aeroportul Budapesta, Chinese Henan Airport Group (operatorul aeroportului internaţional Zhengzhou) şi compania mixtă de dezvoltare logistică chino-maghiară CECZ/Utlink au semnat un acord de cooperare. Înţelegerea presupune construirea unui centru de logistică pentru aeroportul maghiar. Acest lucru s-ar încadra în ambiţiile lui Orban de a face din Ungaria un centru de depozitare, logistică şi distribuţie în Europa Centrală pentru mărfurile chinezeşti, de altfel un obiectiv strategic.
Printre primele nume vehiculate pentru posibilul nou proprietar al drepturilor de operare la aerportul Budapestei este cel al miliardarului Lorinc MÈsz·ros, a cărei avere prosperă pe măsură ce alianţa sa cu Orban se dezvoltă. Apoi, în toamna trecută zvonurile vorbeau despre Daniel Jellinek, un om de afaceri şi dealer de imobiliare apropiat partidului lui Orban. Jellinek, susţinut de grupuri de investiţii maghiare şi americane, ar fi făcut o ofertă anul trecut.
O altă încercare ar fi fost făcută de Zsolt Hernadi, şeful colosului petrolier MOL. La sfârşitul anului trecut, Aeroportul Budapesta a confirmat că guvernul i-a blocat accesul la un credit de 50 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare necesar supravieţuirii în condiţii de criză. Presa locală punea atunci manevra în contextul încercărilor guvernului de a prelua controlul aeroportului. Împrumuturile de la BERD au nevoie de aprobare din partea guvernului, notează Bloomberg. Operatorul aeroportuar s-a finanţat în cele din urmă din surse interne şi de pe piaţă, într-o mai mică măsură.
Guvernul Orban are ca obiectiv strategic aducerea în mâini maghiare a unor sectoare economice cum ar fi utilităţile publice, energia şi băncile. Însă pare că preferă nu controlul direct ci ca acesta să ajungă la aliaţii partidului de guvernare.
Potrivit ministerului inovaţiei şi tehnologiei, achiziţionarea drepturilor de operare a aeroportului Budapestei este esenţială pentru relansarea turismului după pandemia de COVID-19.
