Premierul Ungariei, Viktor Orban, vrea să aducă economia ţăriisale la nivelul celei a Austriei, fostul coleg mai bogat şi mai capitalist de imperiu. Aceste planuri implică creşterea populaţiei, companiile maghiare, care ar trebui să ajungă să obţină venituri din străinătate cel puţin la fel de mult cât fac străinii în Ungaria, şi resursele energetice ale României.
Iar, pentru mai multă siguranţă financiară, Orban vrea ca o parte cât mai mare din datoria ţării să fie deţinută de creditori individuali, adică de unguri. Premierul a dat misiunea alcătuirii unui plan de îmbunătăţire a competitivităţii Ungariei băncii naţionale, condusă de aliatul politic şi prietenul său Gyorgy Matolcsy.
În acest sens, banca naţională a prezentat un pachet cu 330 de recomandări, scrie BNE Intellinews. Chiar dacă economia Ungariei a crescut anul trecut cu 5%, unul dintre cele mai rapide ritmuri din Uniunea Europeană, economiştii spun că pe termen lung economia trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea pentru a avea garantată o creştere sustenabilă. De asemenea, planurile de îmbunătăţire a competitivităţii iau în considerare posibilitatea reducerii fondurilor UE.
Matolcsy şi-a detaliat recomandările la o conferinţă a Camerei Ungare de Comerţ şi Industrie, unde a spus că Ungaria are nevoie de aceste măsuri pentru a nu intra în „capcana venitului mijlociu” şi pentru a păstra un ritm de creştere cu cel puţin două puncte procentuale peste media din UE.
La acelaşi eveniment, premierul Orban a declarat că unul din obiectivele sale principale este ca PIB-ul Ungariei să ajungă la 80-85% din cel al Austriei până în 2030.
Într-o piramidă ilustrând importanţa obiectivelor, guvernatorul Matolcsy a plasat avansul de două puncte procentuale în vârf.
Ţinta de creştere a productivităţii cu 7% pe an şi cea de majorare a salariilor nete cu cel puţin 5% anual este pe al doilea nivel. Bancherul a explicat că Ungaria ar trebui să reducă impozitul pe venitul personal de la 16% la 9% şi să crească rata naşterilor la 110.000 pe an pentru a stopa declinul demografic. Şi pe al patrulea nivel stau obiective ambiţioase, care includ dublarea stocului de credite în raport cu PIB-ul şi crearea a 10.000 de noi IMM-uri cu capabilităţi de export.
De asemenea, o universitate maghiară ar trebui să ajungă printre primele 200 de instituţii de educaţie prestigioase din lume. La baza piramidei lui Matolcsy, sau la cel mai de jos nivel, stau reducerea birocraţiei fiscale, creşterea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea de la 1% din PIB la 2% din PIB şi scăderea ponderii importurilor în sursele de energie ale Ungariei la sub 50%.
Matolcsy ar vrea şi plasarea întregii datorii de stat în mâinile investitorilor maghiari, o ţintă considerată greu de atins având în vedere că în prezent 36% din datoria ţării este deţinută de străini. Aplicarea de reforme pentru atingerea acestor obiective poate aduce creşterea PIB potenţială la o medie anuală de 4,4%, se arată în prezentarea guvernatorului. Implementarea reformelor ar avea ca rezultat reducerea datoriei ţării de la aproape 71% din PIB în prezent la 38% din PIB în 2030, în condiţiile în care guvernul are un surplus anual echivalent cu 0,5% din PIB.
Şi Orban şi-a prezentat obiectivele strategice. Unul este ca firmele maghiare să investească în străinătate cel puţin la fel de mult cât străinii investesc în Ungaria. El a subliniat că pentru aceasta este nevoie de o strategie de susţinere a companiilor care se extind în străinătate. Matolcsy a primit sarcina elaborării unei astfel de strategii. Orban a spus că Ungaria ar trebui să ajungă printre primele cinci cele mai bune şi cele mai competitive ţări din UE până în 2030. Obiectivele strategice ale planului său includ stoparea declinului demografic, reclădirea regiunii economice din bazinul carpatic şi din Europa Centrală şi obţinerea independenţei energetice.
„Bazinul carpatic trebuie reconstruit atât în sens fizic cât şi economic, iar Europa Centrală trebuie să devină o regiune economică adevărată”, a spus Orban.
Pentru ultimul obiectiv privitor la Ungaria, a punctat Orban, este nevoie de creşterea producţiei de energie solară şi de extinderea centralei nucleare de la Paks, plan la care Budapesta colaborează cu Rusia. Pentru construirea reactoarelor noi, Moscova a dat guvernului maghiar un credit de 10 miliarde de euro. Condiţiile finanţării sunt secrete. Apoi, Ungaria trebuie să-şi asigure noi surse de energie, cum ar fi gazele naturale extrase din România şi prelungirea gazoductului rusesc Turkish Stream în Ungaria. De asemenea, Ungaria poate avea acces la gaze naturale lichefiate din Italia dacă ajunge la un acord de conectare a reţelelor de gaze cu Slovenia.
Un alt stâlp al modelului economic al lui Orban este o economie bazată pe muncă sprijinită de un sistem de ajutor al familiilor şi o schimbare de paradigmă pentru industrie. Premierul a pus agricultura, industria alimentară, sportul şi cultura printre segmentele economiei care pot fi dezvoltate deoarece „ungurii se pricep la aceste lucruri”. Dezvoltarea economiei depinde şi de extinderea forţei de muncă disponibile, însă Ungaria se confruntă cu o penurie de forţă de muncă din ce în ce mai mare. Premierul a recunoscut că populaţia Ungariei nu va creşte radical în viitorul apropiat, iar angajatorii va trebui să se bazeze pe o bază de angajaţi de 5 milioane de persoane
