John Clarke, Michel H. Devoret şi John M. Martinis au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică pentru descoperirea efectelor mecanicii cuantice care stau la baza unei posibile noi generaţii de calculatoare, senzori şi tehnologii de criptare puternice, notează FT.
Cei trei cercetători vor împărţi 11 milioane de coroane suedeze (1,17 milioane de dolari) pentru demonstrarea modului în care fenomenele mecanicii cuantice pot fi exploatate în dispozitive electronice reale, a anunţat marţi Adunarea Nobel.
„Este minunat să putem celebra modul în care mecanica cuantică, veche de un secol, continuă să ofere noi surprize”, a declarat Olle Eriksson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fizică. „De asemenea, este extrem de utilă, deoarece mecanica cuantică reprezintă fundaţia întregii tehnologii digitale”.
Toţi cei trei cercetători sunt afiliaţi unor instituţii americane. Clarke activează la University of California, Berkeley, Devoret la Yale University şi University of California, Santa Barbara, iar Martinis la University of California, Santa Barbara.
„Sentimentele mele sunt, desigur, de totală uimire”, a spus Clarke, într-un apel telefonic către publicul prezent la anunţul premiului, la Academia Regală Suedeză de Ştiinţe din Stockholm. „Nu mi-a trecut niciodată prin minte, în niciun fel, că aceasta ar putea fi baza unui Premiu Nobel”.
Tehnologiile cuantice exploatează modul în care comportamentul materiei, la scara atomilor şi a particulelor elementare, poate diferi radical de cel al obiectelor obişnuite.
Efectele cuantice stau la baza electronicii moderne, în componente precum tranzistoarele din microcipurile computerelor şi telefoanelor mobile.
Premiul recunoaşte experimentele revoluţionare realizate de cei trei cercetători în 1984 şi 1985, inclusiv o investigaţie asupra unui efect mecanic cuantic numit tunelare.
Tunelarea, la scara submicroscopică a lumii cuantice, permite particulelor să se deplaseze prin bariere fizice. Analogia în experienţa umană ar fi ca o minge de tenis aruncată spre un zid să treacă direct prin el.
Această descoperire oferă o bază pentru eforturile de dezvoltare a noilor tehnologii cuantice, precum senzori capabili să localizeze obiecte subterane şi calculatoare care pot efectua operaţii dincolo de cele posibile pentru maşinile actuale.
Premiile Nobel, vechi de 124 de ani, au fost create conform testamentului lui Alfred Nobel, omul de ştiinţă şi industriaşul suedez care a inventat dinamita. Câştigătorul premiului pentru fizică este ales de un comitet special al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
