Business Internaţional

Preşedinta CE Ursula von der Leyen în primul său discurs despre starea Uniunii: insistă pe salariul minim european, vrea o uniune bancară completă, îndeamnă la curaj în faţa Turciei şi Rusiei şi promite ajutor financiar Balcanilor de vest

Preşedinta CE Ursula von der Leyen în primul său discurs despre starea Uniunii: insistă pe salariul minim european, vrea o uniune bancară completă, îndeamnă la curaj în faţa Turciei şi Rusiei şi promite ajutor financiar Balcanilor de vest

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene: Pentru prea mulţi oameni nu mai rentează să muncească. Salariile de dumping distrug demnitatea muncii, îi pedepsesc pe antreprenorii care plătesc salarii decente şi distorsionează concurenta loială pe piaţa unică.

Autor: Bogdan Cojocaru

17.09.2020, 00:08 1215

Economie, unitate, Brexit, sănătate, turcii, China şi geopolitică, mediu, minorităţi, otrăvirea rusului Navalnîi – Ursula von der Leyen şi-a prezentat planul de bătălie pentru Uniunea Europeană atingând unele dintre cele mai sensibile şi complicate subiecte ale momentului în primul ei discurs despre Starea Uniunii.

De remarcat, în comentariile sale, sunt apelul ca gu­vernele europene să nu retragă sprijinul fiscal pentru eco­nomie şi să folosească oportunităţile create de pan­demie pentru a aplica reforme de structură şi să fina­lizeze uniunea bancară şi pe cea a pieţelor de capital. Ea propune şi întărirea uniunii sănătăţii, promiţând crearea unei agenţii de cercetare biomedicală şi un summit global. În plus, nemţoaica aflată la conducerea Comisiei Europene a spus că instituţia sa „va avansa cu o propunere legislativă pentru stabilirea cadrului pentru salariile minime“ la nivelul UE.

De asemenea, de remarcat a fost şi evitarea subiectului legării distribuirii fondurilor europene de res­pectarea statului de drept şi a valorilor demo­cra­tice europene, declaraţii care ar fi vizat direct par­tidele aflate la conducere în Ungaria şi Polonia şi ar fi arătat că executivul european ia serios în considerare direcţiile politice „iliberale“ spre care se îndreaptă aceste ţări.

Şefa CE a spus totuşi că înainte de sfârşitul lunii Comisia va adopta primul raport anual despre situaţia statului de drept în toate ţările membre. „Vreau ca acesta să fie punctul de plecare, ca să ne asigurăm că nu mai există derapaje. Vrem să ne asigurăm că fondurile din bugetul nostru sunt protejate în faţa corupţiei. Este un ţel nenegociabil“. Rapoartele OLAF arată că statele est-europene sunt campioane europene la frauda cu fonduri europene.

Legat de planurile CE pentru salarii minime la nivel european, von der Leyen a spus că „pentru prea mulţi oameni nu mai rentează să muncească. Salariile de dumping distrug demnitatea muncii, îi pedepsesc pe antre­prenorii care plătesc salarii decente şi distor­sio­nează concurenţa loială pe piaţa unică“, scrie Reuters.

Chestiunea este delicată politic, astfel că CE nu încearcă să introducă un salariu minim unic sau să impună un singur sistem pentru stabilirea salariului minim în toate cele 27 de state ale UE. În schimb, executivul european vrea să se asigure că există un sistem de negociere colectivă pentru salarii, că diferitele sisteme naţionale au criterii clare şi stabile, că sindicatele şi angajatorii sunt implicaţi în proces, că există doar câteva excepţii şi că vor exista mecanisme funcţionale de monitorizare. „Promovez puternic negocierea colectivă, iar propunerea va respecta pe deplin posibilităţile diferitelor naţiuni şi tradiţiile“, a spus von der Leyen. Salariile minime variază larg, de la 312 euro pe lună în Bulgaria (iulie 2020) la 2.142 de euro pe lună în Luxemburg.

O parte considerabilă din discurs a fost dedicată ameninţărilor geopolitice şi provocărilor externe cu care UE se confruntă în prezent. Von der Leyen a identificat China ca rival sistemic care promovează o formă de guvernare complet diferită şi a spus că pandemia a demonstrat cât de fragilă este ordinea globală actuală, dar şi cât de important este  să fie asigurată cooperarea şi să fie reformată actuala structură de putere în timp ce sunt menţinute alianţele vechi. Aici, aluzia este la SUA şi Marea Britanie. De aceea, primul preşedinte femeie al CE şi-a reamintit dorinţa de a se renunţa la regula unanimităţii Consiliului European în chestiunile de afaceri externe în favoarea votului majorităţii.

Astfel, UE va putea acţiona mai rapid în vremuri de criză. De amintit aici este cum Cipru condiţionează aprobarea de sancţiuni UE contra oficialilor bieloruşi de extinderea sancţiunilor contra Turciei. O altă situaţie care merită menţionată, deşi nu ţine de politica externă, este că Ungaria şi Polonia s-au angajat să se protejeze reciproc folosind dreptul de veto când sunt votate decizii de sancţionare a acestor state pentru nerespectarea statului de drept. Cipru şi Grecia sunt la un pas de un conflict armat cu Turcia din cauza insistenţelor Ankarei de a căuta petrol şi gaze naturale în ape pe care primele ţări le consideră ca fiind ale lor. De partea Ciprului şi Greciei face presiuni puternice Franţa. Legat de această situaţie dintre state partenere în NATO, von der Leyen a avertizat Turcia, „un vecin cu probleme“, să nu mai intimideze Grecia şi Ciprul, spunând că Ankara este un partener important într-o problemă importantă cum este găzduirea refugiaţilor, dar „acest lucru nu justifică încercările de a-şi intimida vecinii“. Marţi, Turcia a extins operaţiunile navei de prospectare Yavuz în ape din Mediterana pe care UE le recunoaşte ca fiind ale Ciprului până pe 12 octombrie. Între timp, Grecia se înarmează cu tehnică militară franceză, iar Turcia îşi etalează forţa armată din Mediterana. „Turcia va fi întotdeauna un vecin important, dar, deşi suntem apropiaţi pe hartă, distanţa dintre noi pare să crească“, a spus von der Leyen parlamentarilor europeni. Grecia şi Ciprul pot conta pe Europa pentru „solidaritate deplină pentru protejarea drepturilor lor suverane legitime“. Ea a îndemnat statele europene să fie „curajoase“ în a contra Turcia, dar şi Rusia. Von der Leyen a pus indirect sub semnul îndoielii necesitatea construirii gazoductului rusesc Nord Stream 2, important pentru politica energetică a cancelarului german Angela Merkel, cu care preşedinta CE se înţelege bine de altfel. Fostul ministru german al apărării a spus că ea consideră că este greşit a crede că protejarea unei conducte va îmbunătăţi relaţiile cu preşedintele rus Vladimir Putin, notează Bloomberg. După otrăvirea opozantului politic al lui Putin Alexei Navalnîi au crescut presiunile ca Merkel să dea un avertisment Rusiei renunţând la Nord Stream 2, care ar aduce gaze ruseşti direct în Germania ocolind Ucraina şi Polonia.

În legătură cu alţi vecini problematici, şi anume statele din Balcanii de vest, von der Leyen a descris intenţiile UE astfel: „Balcanii de vest sunt parte a Europei, nu doar o haltă pe Drumul Mătăsii“. De aceea, UE va lansa un pachet de redresare economică pentru regiune. Deşi declarativ ţările balcanice dau impresia că sunt pe drumul european, politic acestea sunt cum nu se poate mai departe de UE. Spre exemplu, Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei şi îmbrăţişează fără ascunzişuri China. Prin Drumul Mătăsii, preşedinta CE s-a referit la Iniţiativa Belt and Road prin care Beijingul îşi extinde influenţa comercială, economică şi politică. Von der Leyen a prezentat şi planuri pentru restartarea economiei europene cu ceea ce este cunoscut ca „acordul nou verde“. Astfel, ea crede că UE trebuie să-şi ridice semnificartiv ţina de reducere a emisiilor de carbon la cel puţin 55% până în 2030 (faţă de 40% cât este prevăzut acum). Cel mai puternic oficial din aparatul birocratic al UE a sugerat că 30% din pachetul de 750 de miliarde de euro de recuperare din criza COVID-19 al UE ar trebui să fie finanţat prin obligaţiuni verzi, instrumente financiare destinate sprijinirii de proiecte pro-mediu înconjurător. Germania este un pionier în emiterea de astfel de bonduri. „Aceste este momentul ca Europa să deschidă drumul“, a spus von der Leyen. Legat de Brexit, ea a avertizat Londra că UE nu va accepta modificarea sau nesocotirea unilaterală a acordului de retragere a Marii Britanii, aşa cum face acum guvernul britanic. 

Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO