Business Internaţional

Preşedintele Băncii Centrale Europene este încrezător în revenirea economică a zonei euro, care i-a depăşit aşteptările. „Nu cred că suntem într-o perioadă cu mari incertitudini.“

Preşedintele BCE Mario Draghi: „Nu cred că suntem într-o perioadă cu mari incertitudini“.

Preşedintele BCE Mario Draghi: „Nu cred că suntem într-o perioadă cu mari incertitudini“.

Autor: Bogdan Cojocaru

08.09.2017, 00:06 348
Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi şi instituţia sa sunt prinşi în menghina presiunilor, mai ales din partea Germaniei, de a normaliza politica monetară pentru împiedicarea apariţiei bulelor speculative şi a menţinerii stimulului pentru protejarea economiei zonei euro de ameninţarea deflaţiei. BCE şi Draghi vor da în octombrie indicii despre strategia de politică monetară a băncii după expirarea uriaşului său program de achiziţii de active, în decembrie.

La şedinţa de politică monetară de ieri, BCE şi-a menţinut dobânzile, şi-a îmbunătăţit prognozele de creştere economică, semn că economia a depăşit aşteptările băncii, dar şi-a redus estimările privind inflaţia.

La conferinţa de presă de după şedinţa de politică monetară,  cea mai interesantă întrebare care i-a fost adresată lui Draghi din sală suna aşa: „De ce este politica monetară atât de relaxată dacă economia va creşte mai rapid decât în ultimii ani?“. Draghi a dat vina pe „slăbiciunea semnificativă a pieţei muncii“ pentru a justifica dobânzile aflate la cel mai redus nivel din istorie. El a ţinut să precizeze că BCE nu are „mandat dublu“, aşa cum are Rezerva Federală americană, astfel că nu poate ţine cont de probleme pre­cum şomajul. Instituţia nu se poate con­centra decât pe stabilitatea preţurilor. 

Iar revenirea economică nu se reflectă în preţuri. Draghi a asigurat că observă o revenire economică cuprin­ză­toare în toate statele zonei euro şi în toa­te sectoarele. În acest context, BCE şi-a îmbunătăţit proiecţia de creştere economică pentru zona euro în acest an de la 1,9% (prognoza anterioară, din iunie) la 2,2%. În 2018 şi 2019, PIB-ul ar urma să urce cu 1,8% şi 1,7%, aceleaşi estimări ca în iunie.   Aceasta este a treia rundă de esti­mări la rând ale BCE în care proiecţiile de creştere sunt îmbu­nă­tă­ţite. Însă Dra­ghi a spus că este prudent şi în ceea ce pri­veşte inflaţia deoarece inflaţia de bază ar putea deveni negativă spre finalul anului. Aceasta ar explica de ce BCE ar fi reticentă să înăsprească politica monetară. Însă euro creşte... şi creşte. Banca centrală a zonei euro şi-a redus proiecţiile privind inflaţia de la 1,3% la 1,2% pentru anul viitor şi de la 1,6% la 1,5% pentru 2019. Anul acesta inflaţia va fi de 1,5%, estimare neschimbată faţă de cea din iunie. Re­du­cerea proiecţiilor reflectă a­precierea euro. Ţinta de inflaţie a BCE este de puţin sub 2%. Draghi se aşteaptă ca BCE să-şi atingă toate ţintele în 2020. A spus aceasta zâmbind. Nu a menţionat că în 2020 nu va mai fi preşedintele BCE.

El a asigurat şi că este atent la volatilitatea euro doarece aceasta este o sursă de incertitudini. În ceea ce priveşte cursul de schimb valutar, a explicat Draghi, deşi exporturile o duc bine astăzi, acesta are „consecinţe“.

BCE va decide în următoarele luni în privinţa calibrării politicii sale monetare dincolo de decembrie. Cea mai mare parte a deciziilor vor fi luate în octombrie, a indicat Draghi.  În pofida revenirii, economia zonei euro are nevoie „într-un grad substaţial de sprijin prin politică monetară“.

Analiştii spun că aceasta înseamnă că membrii consiliului guvernator nu au luat încă vreo decizie despre retragerea programului de achiziţii de active.

În conferinţa de după şedinţa BCE anterioară Draghi a sugerat că mai multe despre viitorul politicii de quantitative easing vor putea fi aflate în toamnă. De aici aşteptările ca primele indicii să apară la şedinta de ieri. „Acum ştim că în pofida scăderii temperaturilor 7 septembrie nu reprezintă toamnă pentru Draghi“, a glumit Carsten Brzeski, analist la ING. Dragi s-a luat şi de politicieni, spunând că ritmul de implementare a reformelor structurale trebuie accelerat, şi a spus că nu este îngrijorat de bulele de pe pieţele financiare.

Ieri, BCE a menţinut dobânda pentru operaţiuni de refinanţare la zero, pe cea pentru facilitatea de creditare la 0,25% şi pe cea pentru facilitatea de depozit la -0,40%. Nicio surpriză aici. De asemenea, instituţia a notat că îşi menţine promisiunea de a cumpăra obligaţiuni noi de 60 de miliarde de euro în fiecare lună până cel puţin la sfârşitul lunii decembrie 2017. BCE a promis şi că va suplimenta programul de achiziţie de active dacă va fi nevoie pentru a menţine inflaţia sub control. Comunicatul şedinţei de ieri a BCE este identic cu cel din şedinţa de luna trecută, după cum au remarcat observatorii.

Liderii lumii bancare au simţit nevoia să intervină înainte ca Draghi să-şi anunţe ideile. Lloyd Blankfein, CEO-ul de la Goldman Sachs, a declarat la o conferinţă organizată de Handelsblatt că pericolele create de decizia de a majora dobânzile prea devreme sunt mai mari decât cele care derivă din menţinerea dobânzile la niveluri scăzute prea mult timp. Cei mai mulţi bancheri germani cred exact contrariul.

John Cryan, CEO-ul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a cerut BCE să schimbe direcţia. Bancherul vrea ca banca centrală a zonei euro să pună capăt programului de stimulare cu bani ieftini pentru că, avertizează el, a început să vadă bule speculative pe bursele de acţiuni, pe piaţa obligaţiunilor şi pe cea imobiliară, scrie Deutsche Welle.

„Era banilor ieftini din Europa trebuie să se sfârşească“, a afirmat Cryan la conferinţa Handelsblatt, cel mai mare ziar financiar din Germania. Aceasta pentru că „economia reală merge bine, iar pieţe se aşteaptă la majorarea dobânzilor. Ia să începem să face aşa.“

Dobânzile mici, printarea de bani şi taxarea băncilor comerciale care-şi păstrează surplusul de lichiditate în seifurile electronice ale BCE sunt instrumentele principale prin care banca zonei euro încearcă să revigoreze economia europeană. Dobânzile negative, de minus 0,4%, aplicate depozitelor au ca scop forţarea băncilor comerciale să crediteze economia. Băncile se plâng că aceste dobânzi le erodează profiturile. Impactul dobânzilor asupra profitabilităţii a fost subliniat şi de Cryan.

În privinţa economiei, datele statistice îi dau dreptate şefului Deutsche. Economia zonei euro a crescut în intervalul de 12 luni încheiat în iunie mai rapid decât s-a estimat, scrie MarketWatch. Rezistenţa şi puterea de revenire a zonei euro este una din surprizele pozitive din economia globală anul acesta. Creşterea economică a depăşit-o pe cea a SUA în primul trimestru şi a accelerat în următoarele trei luni. Cele mai recente date ale Eurostat arată că revenirea a început mai devreme decât sâa crezut. Biroul de statistică al UE şi-a menţinut ieri estimările privind creşterea trimestrială în intervalul aprilie-iunie la 0,6%, dar a îmbunătăţit estimarea pentru al treilea triemstru al anului trecut de la 0,4% la 0,5%. Rezultatul este că Eurostat apreciază acum că economia a fost cu 2,3% mai mare în perioada aprilie-iunie în raport cu un an mai devreme, cea mai rapidă creştere începând cu primul trimestru din 2011. În ritm anualizat, economia zonei euro s-a extins cu 2,6% în al doilea trimestru. Proiecţia iniţială era de o creştere de 2,5%

Îmbunătăţirea prognozei Eurostat înseamnă că economia zonei euro a crescut mai rapid decât s-a aşteptat BCE la începutul anului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO