Într-un moment în care Europa măcinată de criză este criticată pentru lipsa de decizie şi de leadership, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso a apărut în faţa parlamentarilor europeni ca un adevărat preşedinte al Europei, expunând după modelul preşedinţilor americani un discurs despre starea UE în care a schiţat imaginea viitorului Uniunii, o federaţie democrată de state naţionale, şi a prezentat primul pas spre realizarea unei uniuni bancare.
În Germania, printr-o decizie mult aşteptată de pieţe şi politicieni, Curtea Constituţională a dat undă verde ratificării fondului permanent de salvare al zonei euro şi a pactului fiscal de către cea mai mare economie europeană, cimentând astfel rolul cheie pe care Berlinul îl va avea în protejarea şi viitorul zonei euro.
"Mesajul meu către voi este că Europa are nevoie de o nouă direcţie, iar această direcţie nu se poate baza pe idei vechi. Europa are nevoie de un nou mod de gândire şi putem porni de la a înceta să încercăm să răspundem la întrebările despre viitor cu uneltele trecutului", a spus Barroso în faţa a 754 reprezentanţi ai Parlamentului European.
Viitorul UE stă, în viziunea preşe-dintelui CE, într-o federaţie democrată, însă pentru aceasta trebuie modificate tratatele astfel încât uniunea monetară să se dezvolte complet. "Va trebui să mergem spre o federaţie de state naţionale. Acesta este orizontul nostru politic. Pentru crearea acestei federaţii va fi nevoie, în cele din urmă, de un nou tratat", a spus Barroso.
Mai mulţi lideri politici europeni, printre care cancelarul german Angela Merkel, au cerut modificarea tratatului de la Lisabona, pas necesar pentru o integrare mai rapidă şi stabilitate mai mare în zona euro, notează Thomson Reuters.
Şeful executivului european a subliniat nevoia Europei de a finaliza construcţia pieţei unice, de a-şi reduce dependenţa energetică şi a se orienta spre energie verde, de a promova competitivitatea în sectoare precum energia, transportul şi telecomunicaţiile, de a sprijini educaţia, cercetarea, ştiinţa, inovaţia şi de a crea o piaţă europeană a muncii pentru a facilita accesul la locurile de muncă la nivelul UE.
Primul pas către uniunea bancară
Ţinta CE, o uniune economică şi monetară deplină, nu ar fi posibilă fără o uniune bancară, iar Comisia a făcut ieri un prim pas în atingerea acestui din urmă obiectiv propunând ca toate băncile din zona euro să fie supravegheate de Banca Centrală Europeană.
În răspunderea BCE vor intra sarcini precum autorizarea băncilor, asigurarea respectării cerinţelor de capital, gradul de îndatorare şi lichiditate şi supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital, solicitând băncilor să întreprindă acţiuni de corecţie, se arată într-un comunicat al CE.
La mecanismul de supraveghere unic realizat cu ajutorul BCE ţările UE care nu fac parte din zona euro pot să adere voluntar. "Acesta este primul pas spre o uniune bancară. Criza a arătat că, în timp ce băncile au devenit internaţionale, reglementările şi supravegherea au rămas la nivel naţional. Când lucrurile au început să meargă rău, nota de plată a căzut în sarcina contribuabililor", a afirmat Barroso în sprijinirea propunerilor CE.
Comisia propune ca BCE să îşi asume responsabilitatea pentru băncile cu importanţă sistemică începând cu iulie 2013, urmând ca până la 1 ianuarie 2014 toate băncile să intre sub incidenţa mecanismului de supraveghere.
Prin uniunea bancară CE încearcă să spargă cercul vicios în care băncile lovite de criză forţează guvernele să injecteze în acestea doze masive de ajutor financiar, scrie publicaţia germană Spiegel.
Împotrivirea Berlinului
"Barroso vrea să ajungă în cărţile de istorie ale Europei", a spus un comisar european. Spiegel notează că preşedintele CE
şi-a asumat personal responsabilitatea creării unui nou sistem, luând-o din sarcina comisarului pentru piaţa internă Michel Barnier. Planul CE, în urma căruia contribuabilii germani din alte state vor plăti pentru problemele băncilor din zona euro, se va lovi probabil de rezistenţa Berlinului.
În spatele acestei rezistenţe stă probabil cel mai puternic grup de lobby din Germania, cel al băncilor de economii. La aceste instituţii au conturi mai mult de jumătate din alegătorii germani. Când Georg Fahrenschon a fost numit preşedintele Asociaţiei Germane a băncilor de economii, la ceremonie s-a grăbit să participe chiar cancelarul Merkel, care a promis, în numele guvernului federal, "o ureche ascultătoare pentru îngrijorările băncilor de economii".
"Cancelarul trebuie să fie conştient că planurile CE subminează promisiunea pe care a făcut-o în 2008 de a protaja economiile germanilor", a atenţionat Fahrenschon.
Pe lângă supravegherea BCE, reforma uniunii bancare include crearea unui fond de ajutor pentru băncile cu probleme şi o schemă care să protejeze depozitele clienţilor băncilor în zona euro, scrie Deutsche Welle. Toate aceste măsuri trebuie aprobate de statele UE, iar fiecare ţară va trebui să cedeze o parte din suveranitate în privinţa supravegherii bancare naţionale.
Judecătorii germani au decis că ESM este legal
Într-o decizie care a entuziasmat pieţele şi politicienii, Curtea Supremă de Justiţie din Germania a avizat participarea guvernului la fondul de salvare permanent de 500 miliarde euro al zonei euro - ESM - şi pactul de disciplină fiscală la care s-au angajat 25 de şefi de state şi de guverne din UE în prima parte a acestui an, excepţiile fiind Marea Britanie şi Cehia. În aceste condiţii, preşedintele german poate încheia procesul de ratificare, ceea ce va permite ESM să devină activ în octombrie, după trei luni de întârziere, scrie EUobserver.
Participare, dar fără cheltuială mare
Însă judecătorii germani au cerut ca participarea Germaniei la acest fond să fie de cel mult 190 miliarde euro, iar orice creştere a acestei limite să fie supusă aprobării Bundestag-ului. De asemenea, membrii parlamentul german trebuie ţinuţi informaţi despre cum sunt folosite fondurile ESM, în pofida unui acord de confidenţialitate semnat de membrii boardului mecanismului, din care face parte şi ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble.
Preşedintele Eurogroup Jean-Claude Juncker a anunţat că va organiza prima întâlnire a consiliului de guvernatori al ESM pe 8 octombrie la Luxemburg. Germania este ultima ţară care trebuia să ratifice mecanismul pentru ca acesta să poată fi activat. Berlinul va avea, de asemenea, cea mai mare contribuţie la ESM.
Cât despre tratatul de disciplină fiscală, asupra căruia a insistat cu hotărâre Germania, acesta nu-şi va putea produce efectele înainte de 1 ianuarie 2013, a mai spus Juncker.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
