Potrivit liderului celei de-a doua economii ca mărime a lumii, „nu are niciun sens“ să se dea vina pe globalizare pentru toate relele din lume, iar un război comercial nu ar avea niciun câştigător, scrie Sunday Times.
Prezenţa sa la reuniunea WEF din Davos survine în condiţiile în care China încearcă să joace un rol mai important în cadrul instituţiilor mondiale pe fondul protecţionismului în creştere din SUA şi Europa.
„Nu are sens să se dea vina pe globalizarea economică pentru problemele lumii“, a declarat Xi, spunând că procesul nu se află la originea situaţiei refugiaţilor sirieni şi nici a crizei financiare din 2008.
Globalizarea ar trebui să aibă un caracter „mai inclusiv, să fie mai sustenabilă“, a adăugat preşedintele chinez, adăugând că actualele instituţii globale sunt „inadecvate“ şi ar trebui să fie mai „reprezentative“.
Globalizarea economică, cândva privită drept comoara descoperită în peşteră de Ali Baba, este acum considerată drept cutia Pandorei, a mai declarat oficialul chinez.
Restrângerea globalizării, pe fondul accelerării automatizării şi ascensiunii protecţionismului, reprezintă o problemă majoră cu consecinţe profunde pentru economiile emergente care şi-au bazat dezvoltarea oe exporturi, cât şi pentru ţările mai bogate care speră ca „re-localizarea“ producţiei industriale va tempera nemulţumirea muncitorilor locali şi va reaprinde creşterea salariilor, potrivit Reuters.
În acest context, ţările în curs de dezvoltare care nu au reuşit să profite de ultimele două decenii de integrare economică, în special cele din Africa, au pierdut probabil orice şansă.
Comerţul mondial a avansat probabil cu numai 1,7% anul trecut, rămânând în urma creşterii economice mondiale pentru prima dată în decurs de 15 ani şi doar pentru a doua oară din 1982.
Deşi există motive complexe în spatele acestei încetiniri, popularitatea în creştere a protecţionismului comercial şi anti-globalizării este greu de ignorat. Angajamentele şi planurile noului preşedinte american intră în această categorie.
Însă un factor poate şi mai puternic este tendinţa companiilor către automatizare, digitalizare, robotică şi inovaţii ca tipărirea 3-D, care subminează cel mai mare avantaj al ţărilor cu salarii scăzute.