Războiul tarifar anunţat de preşedintele american Donald Trump contra principalilor parteneri comerciali ai SUA, cea mai mare economie a lumii, a început. Dacă aceştia – China, Canada şi Mexic - ripostează, va fi război comercial. Canada a replicat deja cu propriile tarife. Noul lider de la Casa Albă a avertizat că şi importurile din Uniunea Europeană vor intra în linia focului tarifar pentru că UE „a tratat America oribil“.
Între timp, liderii Uniunii Europene s-au reunit într-un summit pentru securitatea continentului de unde au asigurat că Europa va reacţiona. Premierul Poloniei, Donald Tusk, care profită de declinul puterii politice a liderilor din Franţa şi Germania pentru a ieşi în evidenţă, a spus că nu există motive de teamă şi că ţara sa, care a preluat preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, este pregătită pentru diverse scenarii. Însă mesajul lui a fost îndreptat mai mult către publicul de acasă. În schimb, premierul Finlandei, Petteri Orpo, a îndemnat Europa să negocieze pentru detensionarea relaţiilor comerciale cu Washingtonul deoarece Rusia este un pericol care va persista.
Pe pieţele financiare din UE, ameninţările tarifare ale lui Trump au avut aceleaşi tipuri de efecte pe care le-au mai avut: presiuni de depreciere pe monedele est-europene, slăbirea euro în raport cu dolarul şi scăderea acţiunilor companiilor aflate în prima linie a războiului tarifar despre care preşedintele SUA a spus recent că ar putea veni „destul de curând“, deşi nu există o dată prestabilită. Tot recent, Trump a precizat că SUA vor suprataxa sigur produsele importate din Europa.
Deprecierile forintului şi zlotului au fost de această dată limitate, semn că pe piaţa valutară investitorii au luat deja în considerare în pariurile lor impactul deciziilor luate de Trump. Însă din scăderile apreciabile înregistrare de acţiunile companiilor unor coloşi precum Volkswagen se poate înţelege că, în ochii investitorilor, în Europa industria, şi mai ales cea auto, va fi principala victimă a războiului tarifar.
„Ei (europenii – n.r.) nu ne cumpără maşinile, nu cumpără produse agricole de la noi, nu cumpără aproape nimic şi noi cumpărăm orice de la ei. Milioane de maşini, cantităţi uriaşe de alimente şi produse agroalimentare“, a explicat Trump unor jurnalişti de ce ar sancţiona cu tarife importurile europene. El a precizat pentru BBC că aceste sancţiuni ar putea veni „destul de curând“. Potrivit Agenţiei Poloneze pentru Investiţii şi Comerţ, în 2023 exporturile în SUA ale statelor membre ale UE s-au situat la 502 miliarde euro, în vreme ce importurile au fost mult mai mici, de 344 miliarde euro. Aproape 20% din exporturile Uniunii se duc în SUA, care cumpără din UE mai ales autovehicule, produse chimice, alte produse ale industriei manufacturiere şi ale celei farmaceutice.
În primele 11 luni ale anului trecut, exporturile Poloniei către SUA au crescut cu peste 5%, la 10,6 miliarde de euro, potrivit Camerei Naţionale de Comerţ. Prin supratarifarea importurilor, Trump vrea să reechilibreze schimburile comerciale ale ţării sale şi să reducă deficitul comercial al SUA. Din Europa, una dintre cele mai hotărâte reacţii la ameninţările venite de la Casa Albă a fost cea a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, care a spus că dacă UE este luată la ţintă, aceasta va trebui să se facă respectată.
„Dacă suntem atacaţi comercial, Europa, ca o adevărată putere, va trebui să-şi protejeze interesele şi să reacţioneze“, a declarat Macron. Remarcile sale s-au concentrat pe o independenţă şi autonomie în ceea ce priveşte apărarea mai mari pentru Europa. Macron a mai spus că agresiunile Rusiei din Ucraina şi noua administraţie Trump „forţează Europa să fie mai unită“.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a afirmat că speră la o soluţie bazată pe cooperare între tabere. Premierul Danemarcei Mette Frederiksen a cerut un răspuns „colectiv şi puternic“. Ministrul economiei din Spania a îndemnat Europa să rămână unită. În primul său mandat de preşedinte, Trump a impus tarife de 25% pe importurile de oţel şi de 10% pe cele de aluminiu din UE, Canada şi Mexic, provocând izbucnirea unui război comercial între SUA şi UE, care a răspuns prin suprataxarea unor produse americane în valoare de şase miliarde dolari printre care whiskey, motociclete şi blugi.
De data aceasta, SUA suprataxează cu 25% importurile din Canada şi Mexic, cu excepţia petrolului canadian, tarifat cu „doar“ 10%, şi cu 10% produsele importate din China, inamic al SUA de mai mult timp într-un război pentru supremaţie tehnologică în care Washingtonul a antrenat mai multe ţări ale lumii, inclusiv din Europa.
Analiştii şi marile bănci de pe Wall Street apreciază că furtuna din comerţul internaţional provocată de Trump va perturba pieţele energiei şi materiilor prime, şi va împinge cotaţiile aurului, un activ adăpost, şi mai sus. De asemenea, dolarul se va întări şi mai mult. Dacă tarifele vor frâna creşterea economică, este posibil ca preţurile unor materii prime cum sunt cuprul şi aluminiul să scadă. Sacţiunile comerciale ale lui Trump au lovit inclusiv acţiunile companiilor americane şi canadiene din sectorul auto şi din energie.