Vizita recentă în Ungaria a vicepreşedintelui SUA, JD Vance, binecunoscut pentru viziunile sale anti-Bruxelles şi profamilie tradiţională, s-ar putea să fi adus capital politic premierului maghiar Viktor Orban şi partidului acestuia, FIDESZ, atât de necesar în lupta electorală ce se va da în câteva zile.
Ungaria este una din ţările care conduc în clasamentele globale la încrederea în preşedintele american Donald Trump ca lider global. Însă, în condiţiile în care între statele est-europene se duce o luptă aprigă pentru atragerea investiţiilor străine, se poate pune întrebarea cu cât capital de afaceri a venit JD Vance sau cât business au adus americanii în general în Ungaria?
Tot în scopuri electorale, în sprijinul lui Orban la Budapesta a venit în februarie şi Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. Oricât au încercat, şi sperat, politicienii maghiari aflaţi la conducere, ei nu au reuşit să-l aducă şi pe preşedintele Donald Trump. Însă vocea acestuia se aude clar la Budapesta.
Pentru anul trecut, Agenţia de Promovare a Investiţiilor din Ungaria a raportat 16 proiecte investiţii americane în valoare de 190 de miliarde de forinţi (aproximativ 500 de milioane de euro la cursul de schimb actual). Potrivit oficialităţilor maghiare, a fost cel mai mare val anual de investiţii americane şi începutul unei epoci de aur pentru colaborarea maghiaro-americană. Pentru o comparaţie a mărimii, anul trecut în Polonia numai gigantul de tehnologie american Microsoft a anunţat investiţii de 657 milioane de euro.
Valul de investiţii americane în Ungaria nu a încetat. Spre exemplu, în luna martie au fost anunţate şase proiecte corporate americane, reprezentând investiţii de 262 milioane de euro. Unul, de 44 de milioane de euro, vizează extinderea capacităţii de producţie a unui furnizor pentru industria auto şi aerospaţială. Pentru a încuraja iniţiativa, guvernul a ajutat compania cu 13 milioane de euro. Acesta ar fi costul pentru crearea a 80 de locuri de muncă. Această investiţie este reprezentativă pentru modul în care companiile americane participă la economia maghiară: proiecte mărunte, la care guvernul maghiar contribuie cu ajutor financiar. Potrivit ministrului maghiar de externe, Péter Szijjártó, incursiunilor de business americane li se suprapune creşterea comerţului bilateral, care a crescut cu 50% de la începutul anului.
SUA ocupă locul trei în clasamentul investiţiilor străine directe în Ungaria, acolo având operaţiuni aproape 1.500 de companii americane. Acestea au circa 100.000 de angajaţi. În ultimii zece ani, guvernul maghiar a sprijinit financiar şi în alte feluri 145 de investiţii din partea companiilor din SUA, contribuind astfel la crearea a 19.000 de locuri de muncă, a spus Szijjártó.
Liderul la investiţii străine în Ungaria este China. Proiectele unor companii chinezeşti precum BYD, constructor de automobile şi autobuze, rivalizează cu cele ale companiilor americane în Polonia. Pe de altă parte, marile companii maghiare, cele din sectoarele strategice, au toate legături cu SUA. Gedeon Richter, spre exemplu, colaborează cu companii americane pentru cercetare.
De asemenea, uriaşul maghiar îşi extinde prezenţa pe piaţa americană, în special în sectorul sănătăţii şi fertilităţii pentru femei.
În acest scop, a intrat în acţionariatul companiei americane Granata Bio. MOL, cea mai mare companie de petrol şi gaze a Ungariei, s-a abonat la petrolul american printr-o tranzacţie de 500 de milioane de dolari. Aproximativ 44% din capitalul companiei este în mâini nord-americane – acesta este cel mai mare segment din structura acţionariatului. MVM, colosul prin care guvernul controlează piaţa energiei în general şi a electricităţii în special, a intrat recent într-o colaborare cu grupul american Westinghouse în vederea dezvoltării sectorului nuclear maghiar. Discuţiile bilaterale se concentrează asupra SMR-urilor, reactoare modulare de mici dimensiuni, considerate viitorul industriei nucleare.
4iG, cea mai importantă companie maghiară din industria telecom, de apărare şi aerospaţială, a încheiat zilele trecute un acord strategic cu compania americană din domeniul spaţial Northrop Grumman, care va livra primul satelit de comunicaţii geostaţionar al Ungariei. 4iG, cândva o firmă obscură devenită cu ajutorul guvernului o companie privată de importanţă strategică pentru Ungaria, colaborează şi cu alţi coloşi americani, cum ar fi Lockheed Martin şi Axiom Space. Presa maghiară speculează că aceste acorduri valorează sute de milioane de dolari.
Potrivit lui Donald Trump, guvernul maghiar nu este interesat doar de investiţii din partea companiilor americane. Budapesta ar fi cerut şi ajutor financiar de la SUA. Orban l-a numit „scut financiar“, evaluându-l la 20 de miliarde de dolari.
