• Leu / EUR4.7798
  • Leu / GBP5.6747
  • Leu / USD4.3348
Business Internaţional

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan inflamează geopolitica mediteraneană până la punctul de explozie cu manevre ce aduc sub stăpânirea Turciei teritorii revendicate de Grecia şi Cipru

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan inflamează geopolitica mediteraneană până la punctul de explozie cu manevre ce aduc sub stăpânirea Turciei teritorii revendicate de Grecia şi Cipru

Andreas Papandreou, premierul grec care a dat ordin în 1987 ca orice navă străină gasită în apele revendicate de Grecia să fie scufundată. Ordinul a fost dat în contextul crizei din Marea Egee, când Grecia şi Turcia au ajuns în pragul războiului din cauza unor resurse de petrol egeene de lângă Thasos.

Autor: Bogdan Cojocaru

10.12.2019, 00:08 6845

Turcia îşi înteţeşte acţiunile de provocare din politica externă privind statele partenere occidentale. A trimis ajutoare militare guvernului din Libia, sfidând un embargo impus de ONU, pentru a semna cu aliaţii libieni un acord prin care redesenează graniţele maritime astfel încât să îi permită să revendice un teritoriu considerat de Grecia ca fiind al ei. Ca şi Turcia, Grecia a condus o politică de înarmare intensivă în ultimii ani, tocmai în aşteptarea unor provocări din partea Ankarei.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan inflamează astfel geopolitica mediteraneană până la punctul de explozie când acasă conducerea sa cu tendinţe dictatoriale polarizează tot mai mult societatea, după cum au arătat ultimele alegeri regionale.

Geopolitica Mării Mediterane a fost dintotdeauna complicată. Risipirea imperiilor şi naşterea unor alianţe moderne de anvergura NATO sau a Uniunii Europene au temperat diferitele interese de a domina regiunea, dar nu complet. Astăzi, Turcia condusă de Erdogan revendică bogăţiile naturale din subsolul Mediteranei la care a înţeles să-şi creeze acces atacând suveranităţile teritoriale ale Ciprului şi Greciei. Turcia, Cipru şi Grecia sunt aliaţi în Alianţa Nord-Atlantică militară. Ciprul, în teorie un stat unitar, este în realitate împărţit în două, una din entităţi fiind sub ocupaţie turcească, iar cealaltă puternic influenţată de Grecia.

Miniştrii de externe ai UE au discutat ieri despre un acord teritorial pentru Marea Mediterană încheiat de Turcia cu Libia care a tensionat şi mai mult relaţiile dintre capitalele UE şi Ankara şi a crescut miza în bătălia pentru resursele de sub Marea Mediterană, scrie Financial Times. Înţelegerea semnată de Ankara cu guvernul sprijinit de ONU de la Tripoli la sfârşitul lunii trecute delimitează noi graniţe maritime între cele două ţări, potrivit unor copii ale unei hărţi ajunse la presă săptămâna trecută şi confirmate de un oficial turc. Acordul ar fi luat prin surprindere guvernul grec, care ştia de discuţii, însă a fost asigurat de oficialii libieni că nu va fi semnat. Înţelegerea a fost ratificată de parlamentul turc joi. Noile graniţe maritime taie o zonă despre care Grecia şi Cipru spun că este a lor. Zona respectivă este în apropierea insulei greceşti Creta, iar acţiunile Turciei pot pune în pericol planurile pentru construirea unei conducte prin care să fie aduse gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Acordul turco-libian riscă, de asemenea, să complice eforturile de a face pace în Libia, o ţară distrusă de război.

Analiştii spun că situaţia reprezintă o nouă inflamare în relaţiile şi aşa tensionate dintre Turcia şi Grecia. Acordul libian „este prezentat într-un mod ostil Greciei şi Ciprului“, spune Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia şi asociat la Carnegie Europe. Atena şi Ankara îşi dispută de decenii controlul în Marea Egee, dar înţelegerea dintre Turcia şi Libia reprezintă primul atac la suveranitatea sa în Marea Cretei (guvernul turc spune că acordul de securitate şi cooperare cu Libia „îmbunătăţeşte siguranţa poporului libian“).

Oficialii greci se tem că Turcia vrea să extindă o dispută pe care o are cu Cipru în privinţa drepturilor de explorare şi exploatare a gazelor naturale şi petrolului din Mediterana atacând drepturile Greciei la resursele de sub apele de la sud de Creta. Viceministrul de externe turc Yavuz Selim Kiran a spus parlamentarilor turci că acordul „este un mesaj important“ către comunitatea internaţională în privinţa hotărârii Turciei de a nu ceda. Kyriakos Mitsotakis, premierul grec, a spus că acordul

turco-libian este ilegal din punctul de vedere al legislaţiei internaţionale şi reflectă „atitudinea agresivă“ a statului vecin. Publicaţia turcă proguvernamentală Daily Sabah susţine că graniţele maritime cu „vecinul“ se întind acum de pe costa de sud-vest a Turciei la coasta Derna-Tobruk a Libiei, ceea ce ministrul de externe grec Nikos Dendias a descris ca „frizând ridicolul“ deoarece „ignoră ceva ce este cât se poate de evident“, şi anume insula Creta, notează Deutsche Welle. Fostul ministru de externe grec Nikos Kotzias a descris jocul Ankarei ca fiind un act de piraterie internaţională şi a cerut un răspuns în forţă din partea Atenei, unul care să includă extinderea suveranităţii teritoriale a ţării, dar în conformitate cu dreptul internaţional, promovarea de sancţiuni contra Libiei şi menifestarea unei solidarităţi active cu Ciprul.  Şi Egiptul a criticat acordul, spunând că este „ilegal“.

Atena a rispostat la manevrele Ankarei expulzându-l pe ambasadorul Libiei sub pretextul că nu a transmis la timp ministerului de externe grec o copie a acordului. Înţelegerea are şanse mici de a fi ratificată de parlamentul libian, controlat de susţinători ai Armatei Naţionale Libiene (ANL), care luptă pentru putere cu administraţia de la Tripoli, a explicat un oficial grec. ANL este sprijinită de rivalii regionali ai Turciei Arabia Saudită, Egipt şi Emiratele Arabe Unite, în timp ce Turcia s-a aliat cu şi sprijină cu armament guvernul de la Tripoli (oraşul în sine este de opt luni sub atacul ANL).

Guvernul turc argumentează că Grecia şi Cipru refuză de prea mult timp să intre în negocieri despre cum să fie împărţite resursele naturale din Mediterana. Ciprul a înfuriat Turcia permitând unor companii internaţionale de energie să efectueze prospecţiuni în ape despre care spune că sunt în zona sa economică exclusivă. Ca răspuns, Ankara a trimis în aceleaşi ape nave tuceşti însoţite de escortă militară, ceea ce a determinat UE să impună sancţiuni contra Turciei. Ciprul este stat membru al UE din 2004. Turcia nu este semnatară a convenţiei ONU din 1982 care reglementează graniţele maritime şi nu recunoaşte Republica Cipru şi acordurile acesteia pentru zona economică exclusivă cu Egipt, Liban şi Israel. Turcia susţine că acţionează pe propria platformă continentală sau în zonele unde autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord are drepturi. Grecia a trimis forţe armate suplimentare la baza navală din Creta.

Zvonurile spun că Atena este hotărâtă să riposteze cu armament dacă vreo navă turcă intră în zona disputată. Ministrul turc al energiei Fatih Donmez a anunţat că, de îndată ce acordul care a înfuriat Atena va fi ratificat de ambele părţi, nave de explorare turce vor începe să caute petrol şi gaze în regiune. Egipt are relaţii bune cu Grecia şi Cipru, dar foarte proaste cu Turcia. Egiptul şi Grecia discută deja de urgenţă delimitarea propriilor zone economice exclusive. În Libia, peste 1.000 de persoane au fost ucise din aprilie, de când ANL a lansat ofensiva pentru cucerirea Tripoli. Turcia este un stat sărac în resurse energetice şi îşi acoperă cu exporturi peste 75% din necesarul de energie. John Psaropoulos, corespondent în Grecia pentru Al Jazeera, citează analişti locali care spun că Grecia şi Turcia sunt aproape de un conflict armat. Cele două ţări au ajuns în pragul războiului în 1987 din cauza drepturilor de exploatare a petrolului şi gazelor naturale din Egee.

CE SFATURI AI DA TÂNĂRULUI DE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7798
Diferență: 0,0167
Ieri: 4.7790
Azi: 4.3348
Diferență: 0,5731
Ieri: 4.3101
Azi: 5.6747
Diferență: 0,2845
Ieri: 5.6586
Azi: 4.4707
Diferență: 0,4945
Ieri: 4.4487