La Bobo este un restaurant mai degrabă scump decât ieftin dintr-o zonă selectă a Budapestei. Patronul Gergely Haris a majorat preţurile de atât de multe ori în ultima vreme încât nu le mai ştie numărul şi la ce. Totul se scumpeşte, iar pentru afacerile care oferă servicii neesenţiale, acest lucru este periculos. Înduri, te adaptezi ori mori. Din cauza costurilor prea mari şi încă în creştere, multe restaurante, unele chiar din capitală, au ieşit deja din joc, înfrânte.
La Bobo, Gergely Haris se gândeşte că poate ar fi mai bine să afişeze preţurile în euro. Ar da măcar senzaţie de stabilitate, scrie Bloomberg. „În trecut obişnuiam să aducem mâcare din import din motive ce ţineau de calitate. Acum o facem din cauza preţurilor. Diferenţa este izbitoare.“
Ieri, biroul de statistică al Ungariei a publicat cele mai recente date despre inflaţie: aceasta a accelerat de la 20% în septembrie la peste 21% în octombrie, împinsă de scumpirea brutală a alimentelor, notează Index.hu. Tot ieri, poate nu din coincidenţă, guvernul maghiar a extins lista de alimente cu preţuri plafonate pentru a include cartofii şi ouăle. Preţurile de retail nu pot fi mai mari de nivelul din 30 septembrie 2022.
Ouăle s-au scumpit cu aproape 90% într-un an. Pânea albă cu şi mai mult, deşi guvernul a plafonat preţurile făinei la raft în magazin. De asemenea, brânza preferată a maghiarilor s-a scumpit cu 95%. Dintre produsele esenţiale, preţurile uleiului de gătit au crescut cel mai puţin, cu nici 5%.
Mâncarea, în general, este cu 40% mai scumpă decât era anul trecut. De vină este, pe de o parte, deprecierea uriaşă a forintului faţă de dolar, urmare a politicilor economice bazate pe cheltuieli şi îndatorare ale guvernului, iar pe de alta chiar modul în care guvernul abordează inflaţia.
Banca naţională, care s-a detaşat de executiv, majorează constant şi uneori de urgenţă dobânzile pentru a lupta cu preţurile, însă efectele scumpirii creditului încep să se vadă abia după foarte multe luni. În acest timp, executivul a ales să protejeze doar o parte din participanţii la economie şi doar parţial. Plafonările de preţuri la alimente au vizat până acum cinci produse care pot fi considerate doar ingrediente, cum ar fi făina şi uleiul.
De asemenea, au fost plafonate preţurile la energie pentru gospodării în condiţiile în care statul controlează cea mai mare parte a producţiei şi furnizării. Însă afacerile au fost lăsate să suporte costurile astronomice, rezultatul văzându-se în preţuri. După cele mai recente plafonări de preţuri, un oficial guvernamental a explicat pentru Index.hu că nu toate companiile comerciale afectate vor fi ajutate, ci doar lanţurile de retail din oraşele mici.
Nimeni nu contestă că plafonările au frânat oarecum inflaţia, dar Budapestei îi este reproşat că dacă dorea cu adevărat ca preţurile să fie îmblânzite reducea TVA. Inflaţia este bună pentru guvernele cu deficit bugetar şi îndatorate deoarece depreciază datoria şi face ca veniturile din TVA să fie mai mari. Energia pentru gospodării s-a scumpit cu 64,4% într-un an, arată datele biroului de statistică.
Pentru că Ungaria importă gaze naturale, cele mai multe de la Rusia, dar produce energie electrică, având o centrală nucleară, din pachetul energetic preţurile gazelor au crescut cel mai mult, cu peste 120%. Electricitatea pentru gospodării costă mai mult cu doar 30%.
Însă opoziţia spune că astfel de calcule sunt înşelătoare şi atrage atenţia că până la urmă Ungaria are cea mai scumpă electricitate din UE, la un preţ de 229 euro pe MWh, faţă de, spre exemplu, 74 de euro în Germania.
Guvernul a reacţionat spunând că gospodăriile ungare plătesc cel mai puţin din UE pentru curentul electric, scrie Daily News Hungary. În ciuda tuturor măsurilor, inflaţia continuă să accelereze, aşteptările fiind ca la punctul de vârf indicatorul să atingă 25%. Însă preţurile au întrecut până acum toate aşteptările. Ieri, preţurile benzinei pe piaţa liberă au crescut din nou, rămânând însă în vigoare plafoanele de preţ pentru anumite persoane şi cantităţi la benzinării.
Portfolio.hu notează că mulţi unguri se duc în Croaţia pentru a-şi face plinul de rezervor deoarece acolo carburanţii sunt mai ieftini, deşi nu există plafonări ca în Ungaria. Situaţia a ajuns atât de tensionată încât guvernul a dat semnale serioase că este dispus să facă ce îi cere Comisia Europeană pentru a reduce corupţia şi creşte independenţă instituţiilor de stat faţă de politic doar pentru ca executivul european să deblocheze fondurile europene care sunt destinate Ungariei. Însă în acelaşi timp şi-a radicalizat discursul anti-Bruxelles – de care oficialii CE râd spunând că Bruxelles este de fapt doar un oraş (CE are sediul la Bruxelles, capitala Belgiei, iar premierul Orban când se referă la Comisie spune Bruxelles). Peste toate acestea se suprapune o probabilitate ridicată ca economia ungară să cadă în recesiune. Polonia îi calcă pe urme, şi la inflaţie şi la economie. Dar Varşovia îi reproşează lui Orban că duce Ungaria la colaps economic.
