Zona euro trebuie să se concentreze pe crearea creşterii economice acasă, în Europa, inclusiv prin investiţii publice mai mari, dacă vrea să reziste slăbirii economice externe şi dacă vrea să devină mai echilibrată intern, a declarat vineri şeful BCE Christine Lagarde, în primul discurs oficial.
Lagarde nu a vorbit explicit despre politica monetară a Băncii Centrale Europene în primul său discurs important de la preluarea funcţiei de preşedinte la începutul acestei luni, ci mai degrabă s-a redus la a spune că banca centrală va continua să îşi îndeplinească rolul de "a sprijini economia şi răspunde la riscuri viitoare", deşi acestea nu reprezintă rolul statutar al BCE (singura misiune statutară este stabilitatea preţurilor şi anume o inflaţie de 2%), şi că va monitoriza "efectele secundare" a politicii sale ultra-relaxate, potrivit Reuters.
Remarcile confirmă totuşi o continuitate a politicii BCE din perioada preşedinţiei lui Mario Draghi, că instituţia va respecta angajamentul de a ţine tiparniţa pornită şi implicit costurile de finanţare la minime istorice.
În schimb, Lagarde a ales să transmită un mesaj guvernelor din zona euro, solicitându-le să sporească cererea internă după ce războiul comercial global a şters un deceniu de creştere generată de export, creştere condusă în mare parte de Germania, cea mai mare economie din Europa. Mesajul se adresează de altfel în mod special Berlinului, unde politicienii şi economiştii dezbat de ceva timp o inversare a poziţiei istorice ce propovăduieşte menţinerea perpetuă a unor excedente bugetare.
"Răspunsul constă în transformarea celei de-a doua cea mai mare economie a lumii (n.r. economia UE) într-una deschisă lumii, dar sigură pe sine - o economie care foloseşte pe deplin potenţialul Europei pentru a descătuşa niveluri mai mari ale cererii interne şi creşterii pe termen lung", a spus Lagarde.
Eliberându-se din aria tradiţională de discurs a bancherilor centrali, Lagarde a punctat că investiţiile publice reprezintă motorul principal al acestei re-echilibrări, cerând ca banii comunitari să fie investiţi în proiecte digitale şi proiecte "verzi".
"Investiţiile sunt o parte deosebit de importantă a răspunsului la provocările de astăzi, deoarece reprezintă atât cererea de astăzi, cât şi oferta de mâine", a spus Lagarde. "Deşi nevoile de investiţii sunt desigur specifice pentru fiecare ţară, există astăzi o nevoie transversală pentru investiţii într-un viitor comun care este mai productiv, mai digital şi mai ecologic".
Predecesorul său, Mario Draghi, a cerut de mult timp cheltuieli publice şi investiţii mai mari din partea ţărilor care au surplusuri bugetare, precum Germania, dar a evitat specificitatea pe care a folosit-o Lagarde.
Evitarea lui Lagarde a problemelor de politică monetară a marcat, totuşi, o îndepărtare de la stilul lui Draghi, care folosea adesea discursuri de genul acesta pentru a da indicii cu privire la viitoarele mişcări ale BCE – în mod tipic măsuri de stimulare din ce în ce mai agresive.
Mişcările lui Draghi au cauzat mai multe dispute printre factorii de decizie din BCE, în special cei din ţările conservatoare, mai bogate, precum Germania şi Olanda. Însă Lagarde a demarat deja planuri pentru repararea relaţiilor săptămâna trecută, luând întreg consiliul guvernatorilor BCE într-o scurtă "vacanţă", unde au discutat despre modificarea procesului de luare a deciziilor pe care l-a instituit Draghi.
În singurele sale observaţii referitoare la politici, Lagarde a confirmat că va începe "în curând" o revizuire a cadrului de politică al BCE, un efort larg despre care se presupune că va implica o redesenare a obiectivului său de inflaţie.
