Business Internaţional

Primul plan transnaţional contra crizelor bancare: Guvernele au puterea de a prelua controlul băncilor mari, pe care le pot fragmenta

Primul plan transnaţional contra crizelor bancare: Guvernele au puterea de a prelua controlul băncilor mari, pe care le pot fragmenta

Banca Angliei, una dintre cele mai influente bănci centrale ale lumii, a pus împreună cu US Federal Depozit Insurance bazele primului plan transnaţional de prevenţie şi soluţionare a crizelor bancare. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

11.12.2012, 00:06 647

După patru ani de la criza financiară globală, SUA şi Marea Britanie au prezentat prima strategie transna­ţională prin care cele două ţări, gazdele unora dintre cele mai mari centre financiare ale lumii, vor să rezolve problema băncilor considerate "prea mari pentru a se prăbuşi".

Planul dă guvernelor puterea de a prelua controlul băncilor cu probleme, de a le fragmenta, de a destitui manageri şi a obliga acţionarii să suporte pierderi astfel încât salvarea instituţiilor financiare să se facă fără cheltuieli din buzunarul contribuabilului.

Planul a fost construit în jurul ideii ca o singură autoritate naţională de reglementare să preia res­ponsa­bilitatea pentru supravegherea procedurii de insolvenţă pentru o bancă cu an­vergură interna­ţio­nală. Washingtonul şi Londra încearcă astfel să prevină incertitudinile şi confuziile de genul celor care au însoţit prăbuşirea, în 2008, a băncii americane de investiţii Lehman Brothers, în urma căreia lumea financiară a fost aruncată într-una dintre cele mai grave crize de după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie BBC.

Prin noua abordare, cele două guverne se vor asigura că serviciile esenţiale ale băncilor vor constinua să funcţioneze pe timp de criză, că operaţiunile din străinătate vor fi protejate şi că managerii vinovaţi sunt destituiţi.

De asemenea, băncile mari, precum Barclays şi Royal Bank of Scotland, în Marea Britanie, şi Citigroup şi JP Morgan în SUA, vor fi obligate să deţină suficient capital şi datorii pentru a putea absorbi pierderile cauzate de procesul prin care instituţia este repusă pe picioare.

"O strategie pentru instituţiile care au dat faliment sau pentru cele active la nivel global, cu importanţă sistemică, dar care sunt în procedură de faliment ar trebui să oblige acţionarii şi creditorii care nu au garanţii să-şi asume pierderi şi să facă managementul să răspundă pentru greşeli", se arată într-un document publicat în comun de US Federal Depozit Insurance, o agenţie independentă a Congresului american creată pentru asigurarea stabilităţii şi păstrarea încrederii în sistemul financiar al ţării, şi Banca Angliei.

Armă defensivă cu două tăişuri

Deşi prevede acţiuni coordonate, planul include metode diferite pentru autorităţile celor două state, notează Bloomberg.

Astfel, în SUA, compania-mamă va fi falimentată, pierderile vor fi asumate de acţionari şi creditorii care nu au garanţi, iar unităţile operaţionale sigure vor fi transferate la o entitate nouă. Însă în Marea Britanie activele deţinute de creditori vor fi restructurate sau convertite pentru ca banca să redevină solvabilă.

"Boala băncilor considerate a fi prea mari pentru a se prăbuşi trebuie vindecată. Credem că se poate face şi s-au făcut progrese în acest sens", a scris vice-guvernatorul Băncii Angliei, Paul Tucker, într-un articol publicat de Financial Times.

Reversul monedei pentru această strategie este că dacă băncile nu vor mai fi considerate "prea mari pentru a se prăbuşi", costurile la care acestea se finanţează vor creşte.

În aceste condiţii, băncile vor încerca cu siguranţă să scoată mai multe venituri de la clienţi pentru a genera profit.

Lumea este ameninţată de o nouă bulă a creditului

Preţurile activelor la nivel global au atins maximele de după explozia creditului din urmă cu cinci ani, iar trendul pare că pierde din nou contactul cu realitatea, a avertizat Banca Reglementelor Internaţionale.

"Preţurile unor active par prea mari în raport cu indicatorii de risc în context istoric", se arată într-un studiu al băncii, citat de The Telegraph.

Instituţia elveţiană, aproape singura care a atenţionat în timpul recesiunii mondiale că va urma o criză a datoriilor, a subliniat raritatea situaţiei în care pieţele acumulează energie în vremuri în care prognozele devin tot mai sumbre.

FMI şi OCDE şi-au înăsprit proiecţiile economice pentru acest an şi următorul, cu reduceri accentuate ale estimărilor privind evoluţia economiei pentru majoritatea ţărilor europene, dar şi pentru cele mai mari economii emergente, China, Brazilia şi India.

Anomalia este ciudată şi având în vedere avertismentele de profit ale companiilor de pe ambele părţi ale Atlanticului.

Planul zonei euro: băncile cu active de peste 30 mld. euro vor fi supravegheate direct de BCE

Băncile cu active mai mari de 30 miliarde euro şi cele ale căror active totale depăşesc 20% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării de origine vor fi supravegheate direct de către Banca Centrală Europeană (BCE). Cele două praguri se găsesc într-un document pregătit de preşedinţia cipriotă a UE şi obţinut de Bloomberg. Documentul oferă primele indicii referitor la compromisurile necesare pentru a implementa proiectul uniunii bancare la termenul limită asumat de lideri ai UE, începutul anului viitor.

Sub spectrul supravegherii directe din partea BCE ar urma să intre şi băncile europene care au subsidiare în cel puţin trei alte state membre aflate sub umbrela sistemului unic de supraveghere, indiferent de valoarea activelor, potrivit documentului.

Supravegherea "de zi cu zi" a băncilor mai mici cade în sarcina autorităţilor naţionale de reglementare, însă BCE va deţine prerogativa de a interveni "oricând, din proprie iniţiativă".

AFACERI DE LA ZERO