Noul pact fiscal, prin care Germania vrea să întărească disciplina bugetară în zona euro pentru a realiza o uniune monetară mai strânsă şi care va fi semnat astăzi, la Bruxelles, de şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană (UE), nu va fi atât de dur cum prevedea proiectul iniţial, semn că prima economie europeană cedează pas cu pas la presiunile realităţii economice, potrivit unor stiri presa internaţională.
Pe de altă parte, Europa măreşte presiunea pe Grecia, propunând numirea unui comisar al UE care să supravegheze economia elenă, în condiţiile în care statul va primi, probabil, 130 mld. euro de la finanţatorii internaţionali. De asemenea, Banca Centrală Europeană (BCE) a luat decizia fără precedent de a se implica în supravegherea recapitalizării băncilor greceşti.
Noul proiect al acordului, văzut de publicaţia germană Die Welt, menţionează că numai statele, nu şi instituţiile europene independente precum Comisia Europeană au dreptul de a acţiona în justiţie ţările care încalcă regulile bugetare. Un semnatar al tratatului va putea fi chemat în faţa justiţiei de ţara care deţine preşedinţia rotativă a UE şi de statele care au avut anterior sau vor ocupa ulterior această poziţie. Acordul prevede, de asemenea, excepţii sau scutiri de la obligaţia de a acţiona în justiţie un stat care nu se încadrează în normele pactului, notează Bloomberg.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, a cerut înaintea începerii summit-ului UE care a început ieri şi se va încheia astăzi numirea unui comisar responsabil pentru reconstruirea economiei greceşti, propunere pe care premierul grec Lucas Papademos s-a grăbit s-o respingă. Prioritatea este succesul celui de-al doilea program de bailout destinat Greciei, a afirmat Juncker. "Propriile noastre eforturi, cu coordonarea Comisiei, sunt suficiente pentru a asigura implementarea efectivă şi în totalitate a programului", a răspuns în replică Papademos, citat de Bloomberg.
Potrivit presei germane, premierul lucrează fără salariu încă de la preluarea postului, în noiembrie. BCE a dezvăluit într-o opinie juridică asupra Fondului Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), finanţat prin programul de salvare al UE şi al FMI, că banca va deveni membru cu statut de observator în conducerea HFSF şi va fi reprezentată la întâlnirile organismului care are rolul de a recapitaliza băncile, potrivit Thomson Reuters. Aceasta este pentru prima oară când BCE va avea un astfel de rol într-o organism de recapitalizare aparţinând unei bănci naţionale. BCE nu a procedat în acest fel în cazul Irlandei, stat care a fost nevoit să ceară ajutor financiar internaţional din cauza unei crize provocate de problemele financiare ale băncilor. Decizia BCE subliniază în ce măsură banca centrală şi restul Europei vor încerca să se asigure că planurile Greciei nu vor derapa de la traseul stabilit.
O turnură importantă a summitului este faptul că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pare că cedează în faţa presiunilor celorlalte state europene şi a puterilor mondiale acceptând majorarea resurselor viitorului mecanism de salvare a zonei euro, ESM.
Băncile greceşti sunt secătuite de resurse
Depozitele constituite de firme şi populaţie la băncile din Grecia au scăzut în ultimele 12 luni cu 36 miliarde de euro, la 169 miliarde euro. Numai în ianuarie din depozite au fost retrase cinci miliarde de euro, scrie publicaţia elenă Kathimerini. Consecinţa hemoragiei este că băncile devin tot mai reticente în a acorda împrumuturi, ceea ce complică problemele unei economii confruntate cu o recesiune profundă. Creditarea s-a contractat cu 3,3% în ianuarie faţă de 3,1% în decembrie.
Un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că Grecia este cel mai "harnic" membru la capitolul reforme în perioada 2010-2011. Rezultatul reflectă, însă, faptul că în anii anteriori Atena a insistat foarte puţin pe reforme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
