Business Internaţional

Principala ştire din Europa: Mario Draghi a decis să nu oprească tiparniţa de bani a BCE, iar acest lucru înseamnă că dobânzile la euro vor rămâne scăzute încă o bună perioadă de timp

Principala ştire din Europa: Mario Draghi a decis să nu oprească tiparniţa de bani a BCE, iar acest lucru înseamnă că dobânzile la euro vor rămâne scăzute încă o bună perioadă de timp

Preşedintele BCE Mario Draghi a acţionat pentru salvarea euro în cele mai grele momente ale crizei datoriilor, când liderii politici ai regiunii erau ocupaţi cu summituri fară rezultate, iar prin încurajarea creditării şi descurajarea economisirii a pus bazele unei reveniri economice bazate pe consum.

Autor: Bogdan Cojocaru

26.10.2017, 22:37 1961

Încurajată de creşterea economică susţinută din zona euro,  Banca Centrală Europeană şi-a recalibrat colosalul program de achiziţii de active, extinzândul în timp, dar imprimându-i un ritm mai redus, în timp ce preşedintele instituţiei Mario Draghi a sugerat că încă nu se întrevăd la orizont dobânzi mai mari. De asemenea, el i-a îndemnat pe politicieni să grăbească „substanţial“ implementarea reformelor structurale „în toate ţările zonei euro“ şi a cerut politici bugetare „mai prietenoase cu creşterea“.

Mario Draghi a acţionat pentru salvarea euro în cele mai grele momente ale crizei datoriilor, când liderii politici ai regiunii erau ocupaţi cu summituri fară rezultate, iar prin încurajarea creditării şi descurajarea economisirii a pus bazele unei reveniri economice bazate pe consum.  În prezent, BCE practică cele mai mici dobânzi din istorie şi la împrumuturi şi la depozite. Prin prisma măsurilor anunţate ieri de BCE, analiştii văd primele majorări de dobândă în trimestrul doi din 2019.

Banca centrală a zonei euro a anunţat după şedinţa de politică monetară de ieri că îşi va reduce din ianuarie programul de achiziţii de active (de ajustare cantitativă - QE) de la 60 de miliarde de euro pe lună în prezent la 30 de miliarde de euro pe lună până în septembrie 2018. Nivelul iniţial de achiziţii a fost de 80 de miliarde de euro pe lună. Aceasta face ca decizia luată joi de BCE să fie cel mai mare pas de până acum în sensul relaxării politicii monetare.

„Deciziile de politică monetară de astăzi (de joi „ n. r.) au fost luate pentru păstrarea condiţiilor de finanţare foarte favorabile de care este încă nevoie pentru o revenire susţinută a inflaţiei“, a spus Draghi. El vede o traiectorie a inflaţiei în formă de V. BCE a precizat că dobânzile vor rămâne la actualele niveluri mult după încetarea schemei de QE. Euro a reacţionat la aceste veşti depreciindu-se faţă de dolar, lucru bun pentru exportatorii europeni. Strategii BCE apreciază că economia a devenit suficient de puternică pentru a rezista retragerii stimulentului financiar. Retragerea se va produce gradual, Draghi preferând să micşoreze achiziţiile în loc să vândă activele cumpărate prin schema de QE pentru a nu zdruncina pieţele.

Draghi apreciază ca QE are încă un rol major pentru economie. BCE intenţionează să cumpere obligaţiuni noi când datoriile deţinute ajung la scadenţă. Raportat la PIB-ul regiunii, programul de QE al BCE este mai agresiv decât cel al SUA sau al Băncii Angliei.

„Devine din ce în ce mai important deoarece am cumpărat multe obligaţiuni“, a explicat Draghi. Spre deosebire de BCE, Rezerva Federală americană a început să-şi descarce balanţa de active.

Proiectat în urmă cu aproape trei ani ca barieră contra deflaţiei, programul de achiziţii de active de 2.300 de miliarde de euro al BCE a tăiat costurile de finanţare nu doar pentru economiile cu probleme din zona euro, ci şi pentru cele solide, a reînviat creditarea, cheltuielile şi pofta de investiţii a companiilor. Scopul suprem a fost crearea de inflaţie, ceva ce se dovedeşte greu de îndeplinit. Indicatorul este acum la 1,5%, în timp ce ţinta BCE este de puţin sub 2%. Însă în urmă cu trei ani inflaţia era de -0,6%.

Una din piesele lipsă, spun strategii BCE, ar fi creşterile salariale, prea lente având în vedere scăderea ratei şomajului şi că revenirea economică este în cel de-al cincilea an. Ewald Nowotny, membru al consiliului guvernator al BCE, a mers până acolo încât a cerut salarii mai mari pentru zona euro. Programul de QE, venit la pachet cu dobânzi ultramici şi chiar negative, a avut efecte dincolo de graniţele zonei euro, punând în încurcătură bănci centrale ale unor state ca Elveţie şi Cehia. Acestea au fost forţate să coboare şi ele dobânzile la cele mai scăzute niveluri din istorie şi să-şi protejeze monedele de investiţiile fierbinţi cu intervenţii pe piaţa valutară. Lupta băncii centrale a Elveţiei s-a încheiat cu înfrângere, rezultatul fiind explozia francului francez şi scumpirea creditelor în franci. Banca naţională a Cehiei a învăţat lecţia elveţiană şi a acţionat mai calculat, cu succes. Dobânzile mici ale BCE s-au transformat în dobânzi mici şi ultramici în general pentru depozitele constituite la bănci, nu doar în zona euro, ci în toată UE, făcând economiile deponenţilor fără valoare. Acest efect a devenit un subiect politic delicat mai ales în Germania, o naţiune de oameni cu o tradiţie pentru economisire.

Politicieni şi oficiali ai băncilor centrale din Germania şi Olanda au făcut presiuni pentru ca BCE să se angajeze să reducă achiziţiile de active, notează Reuters. În schimb, de la periferia zonei euro au venit avertismente că un exit rapid ar înăspri condiţiile financiare, stricând tot ce s-a clădit după criză.

În prezent, perspectivele economice sunt mai bune ca niciodată după criza financiară globală. Revenirea a creat şapte milioane de locuri de muncă, fapt subliniat de două ori de Draghi în conferinţa de după şedinţa de joi, iar creşterea, bazată pe consumul intern, se autosusţine. Bogdan Cojocaru

În statele lovite dur de criză, economiile merg din bine în mai bine. Încrederea în economie a continuat să surprindă, luna aceasta, în sens pozitiv. În Spania, rata şomajului a ajuns la cel mai redus nivel din 2008 încoace. Spre comparaţie, în Marea Britanie, ţară care-şi negociază ieşirea din UE, vânzările de retail au înregistrat în octombrie cea mai rapidă scădere din 2009 încoace, notează The Guardian. 

Şi băncile sunt mai bine capitalizate, iar divergenţele dintre sistemele din miezul puternic al zonei euro şi cele de la periferie, unul din marile defecte ale uniunii monetare, par să se estompeze.

AFACERI DE LA ZERO