Atunci când jumătate din birouri sunt goale, este aproape sigur că anagajaţii tăi sunt bolnavi. Totuşi, chiar dacă toată lumea este prezentă, asta nu înseamnă neapărat că este aptă 100% să muncească. Potrivit WSJ, un studiu recent arată că prezenteismul (prezenţa la muncă chiar dacă angajatul nu este în cea mai bună formă) ar putea dăuna mai mult activităţii unei companii decât absenteismul.
Chiar dacă în anumite zile, un angajat obişnuit se află într-o stare în care ar putea foarte uşor să îşi ia concediu medical, majoritatea preferă să nu o facă. Peste 65% dintre angajaţii Serviciului Naţional de Sănătate al Marii Britanii care au participat la un sondaj au mărturisit că undeva în ultima lună, au avut cel puţin o zi în care s-au simţit suficient de rău încât absenteismul să fi fost o opţiune viabilă, dar au ales să se prezinte la muncă.
Prezenteismul este astăzi una dintre cele mai mari ameninţări pentru o companie, din cauza faptului că productivitatea unui angajat scade exponenţial când strea sa de sănătate este precară. O febră serioasă şi o durere de cap de-a lungul a opt ore de muncă pot face „minuni” în ceea ce priveşte deconcentrarea, iar atenţia este un element cheie în orice tip de job.
Unii angajaţi ar putea să se întrebe de ce prezenteismul este, de fapt, o problemă reală. Dacă pentru unii şefi prezenţa contează mai mult decât rezultatul la sfârşit de zi, atunci nu, nu este o problemă. Dar ce se întâmplă când un angajat bolnav pasează virusul către colegii de birou? Cu cât mai mult personal este afectat, cu atât mediul de lucru devine unul ineficient, iar această ineficienţă, cultivată, ajunge să coste compania mult mai mult decât două-trei zile libere pentru Gigel de la IT sau Mărioara de la management.
Prezenteismul nu afectează numai sănătatea angajaţilor, dar şi modul în care decurg operaţiunile în interiorul companiei. Un angajat care se prezintă la muncă după o noapte întreagă în care nu a închis un ochi are o clară problemă de comunicare cu departamentul de resurse umane sau cu supervizorul său. Comunicarea este un pilon de bază în dezvoltarea armonioasă a unei companii, iar dacă aceasta lipseşte cu desăvârşire, cultura companiei mai are amprenta pozitivă de drept asupra colectivului.
„Una dintre problemele noastre este că printre oamenii care vin la serviciu se află o mare proporţie care nu produce nimic.”, este de părere Sir Cary Cooper, preşedintele Institutului pentru personal şi dezvoltare al Marii Britanii.
Potrivit WSJ, prezenteismul depinde mult de programul de muncă al fiecăruia. Prezenteismul este regăsit mai des printre persoanele care câştigă mai puţin de 40.000 de dolari pe ani. Experţii spun că motivele diferă de la persoană la persoană şi de la corporaţie la corporaţie. Angajaţii mai vechi se tem de multe ori că nu are cine să le preia munca dacă lipsesc; de exemplu, asistentele şi personalul medical sunt îngrijoraţi că pacienţii ar putea suferi dacă sunt pasaţi către interimari.
Angajaţii pe bani puţini s-ar putea teme că absenteismul i-ar putea costa bani pe viitor, mai ales dacă lucrează pe bază de contract temporar.
Problema nu ţine numai de presiunile externe, ci mai degrabă de felul în care managerii încearcă să se descurce cu ele. Cary Cooper, CEO al Roberston Cooper, o firmă care face „audituri de stres” pentru companii, este de părere că totul trebuie rezolvat din rândul managerial. Persoanele care ies de pe băncile facultăţilor cu diplomă în management nu sunt, de cele mai multe ori, suficient calificate pentru a activa drept manager. Iar asta este o problemă a facultăţilor de profil, problemă instigată de schimbarea continuă a lumii în care trăim.
