Ţările zonei euro au înregistrat progrese, în noaptea de luni spre marţi, în vederea unui acord asupra celui al doilea plan de ajutorare a Greciei menit să conducă la evitarea unui default plin de riscuri, dar continuau să caute să acopere o sumă de câteva miliarde de euro, relatează AFP.
Reuniţi de luni după-amiaza la Bruxelles, miniştrii de Finanţe ai celor 17 ţări din Uniunea Monetară urmează să decidă dacă sunt întrunite condiţiile în vederea aprobării acestui plan de salvare care cuprinde un ajutor public în valoare de aproximativ 130 de miliarde de euro şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinuă de creditori privaţi, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Negocierile sunt dificile, deoarece numeroase ţări se îndoiesc de capacitatea Greciei de a-şi îndeplini promisiunile de reformă, cu atât mai mult în contextul în care în aprilie ar putea avea loc alegeri legislative, susceptibile să conducă la o "refacere a cărţilor". Aceste ţări se întreabă dacă nu ar fi mai bine să lase Grecia să se îndrepte către intrarea într-o incapacitate de plată.
Atena a îndeplinit deja, pe hârtie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigenţele creditorilor săi publici (angajamente scrise ale celor doi lideri ai partidelor de coaliţie, un plan de economii în valoare de 3,3 miliarde de euro), cu preţul unor manifestaţii uneori violente la Atena.
Însă un raport al principalilor finanţatori ai ţării a relevat că planul de salvare în ansamblul său nu ar permite reducerea datoriei publice greceşti la nivelul prevăzut, şi anume de 120% din PIB până în 2020, aşa cum cer FMI şi unele ţări ca Germania şi Luxemburg.
Problema constă în faptul că suma ajutorului public nu va putea depăşi 130 de miliarde de euro, a avertizat luni liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.
În vederea soluţionării acestei ecuaţii, miniştrii Finanţelor reflectează la un efort suplimentar împărtăşit la un nivel egal sau aproape egal între băncile creditoare, pe de o parte, şi sectorul public (prin băncile centrale naţionale), pe de altă parte, conform unor surse guvernamentale.
Obiectivul este în continuare apropierea cât mai mult posibil de pragul de 120% din PIB până în 2020, au anunţat două surse europene. Acesta este motivul pentru care negocierile se prelungesc. Însă "ambianţa este bună", a dat asigurări o sursă guvernamentală europeană, arătându-se încrezătoare.
Miniştrii s-au pus deja de acord, în noaptea de luni spre marţi, asupra principiului unui ajutor public suplimentar. Acest lucru se va obţine atât printr-o reducere a nivelului dobânzii asupra împrumuturilor acordate Greciei de către creditorii publici în cadrul primului plan de salvare din mai 2010, cât şi printr-o implicare a băncilor centrale naţionale din zona euro în acest efort.
Rămâne de obţinut un nou efort din partea creditorilor privaţi ai Atenei, cărora li s-ar putea propune şi lor niveluri inferioare ale celor actuale pentru noile obligaţiuni pe care le vor obţine în schimbul celor vechi, potrivit unei surse guvernamentale greceşti.
În paralel cu reuniunea Eurogrupului, au fost demarate negocieri între premierul grec Lucas Papademos şi reprezentanţi ai creditorilor privaţi, potrivit unor surse europene.
"Încercăm să obţinem un plan de ştergere a datoriei mai important", a declarat una dintre aceste surse.
Operaţiunea este delicată, deoarece efortul băncilor, care au acceptat deja să piardă 70% din valoarea obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, este necesar să fie voluntar, altfel putând conduce la un default pur şi simplu al Greciei.
În plus, acest plan de ştergere a datoriei este necesar să fie lansat până la data limită de miercuri, cu scopul de a evita ca Grecia să intre în faliment până pe 20 martie, dată la care trebuie să ramburseze 14,5 miliarde de euro.
Privirile se îndreaptă, de asemenea, către FMI, care pare dispus să acorde un nou împrumut Greciei, dar de o valoare limitată.
Invitată la reuniunea Eurogrupului, directoarea sa generală Christine Lagarde a salutat, la sosirea sa la Bruxelles, "eforturile foarte importante" realizate de Grecia şi a dat asigurări că instituţia pe care o conduce se va afla "de partea" celor care ajută.
Potrivit Wall Street Journal, contribuţia FMI ar urma să fie de aproximativ 13 miliarde de euro, sumă reprezentând aproximativ 10% din planul de ajutorare publică a Greciei.
"Noi, europenii, aşteptăm ca (FMI) să participe din nou la nivelul unei treimi" din valoarea noului program, a pledat Jörg Asmussen, unul dintre directorii BCE. Această repartizare a fost cea care a prevalat în cadrul primului plan de ajutorare a Greciei, în primăvara lui 2010.
Un alt subiect de dezbatere este propunerea ministrului olandez de Finanţe Jan Kees de Jager, care s-a declarat în favoarea unei monitorizări "permanente" a Greciei de către Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), în vederea exercitării unui control mai bun asupra avansării reformelor şi aplicării măsurilor de austeritate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
