Dubaiul nu va mai fi niciodată la fel, chiar dacă valurile deturişti se vor bucura în continuare de plajele aurii alecomplexului hotelier Palm Jumeirah, autostrada Sheikh Zayed va fide netraversat în vârfurile de sezon turistic, iar barurile şicluburile de noapte vor transforma, conform obiceiului, noaptea înzi.
Ultimul an a schimbat radical planurile grandioase aleemiratului arab, punctul de cotitură care a declanşat efecteleresimţite şi astăzi fiind data de 25 noiembrie 2009. În acea zidezvoltatorul deţinut de stat Dubai World şi-a anunţat creditoriică nu îşi va putea achita la termen datoriile de aproximativ 25 demiliarde de dolari (18,4 mld. euro), iar situaţia va avea pe termenlung numeroase consecinţe asupra caracterului economic, financiarşi politic al emiratului, scrie The Guardian.
De la extaz la agonie
În luna februarie a anului trecut, grandoarea Dubaiului atingeaapogeul. Însuşi conducătorul emiratului şeicul Mohammed bin Rashidal-Maktoum preconiza ca până în 2015, Dubaiul să devină "un oraşarab de dimensiuni globale, capabil să rivalizeze Cordoba sau cuBagdadul". Asemănarea cu principalele leagăne de cultură din timpulimperiului islamic medieval arată cât de sus erau aspiraţiileconducătorilor.
Însă criza financiară a schimbat definitiv viziunea asupraviitorului. Dacă strategia pe termen mediu se baza pe o creştereanuală a Produsului Intern Brut de 13,5%, aceste performanţeeconomice sunt acum fanteziste.
Simon Williams, economist al băncii britanice HSBC pentruOrientul Mijlociu, este de părere că PIB-ul Emiratelor Arabe Unitea scăzut în anul 2009 cu 2,9% şi va avansa cu o rată modestă de 2%în 2010 şi de 4,1% în 2011. Creşterea economică pozitivă afederaţiei arabe pentru următorii ani se va datora în cea mai maremăsură emiratului Abu Dhabi, a cărui economie este susţinută deafacerile cu petrol. Creşterea economică a Dubaiului va înregistrao valoare negativă în 2010 şi zero în 2011, emiratul fiind încontinuare "pus la pământ din cauza exceselor din anii trecuţi",este de părere Williams.
Povestea unei căderi
Boom-ul imobiliar din Dubai a avut la bază decizia din anul 2002a autorităţilor de a permite străinilor să deţină proprietăţi înemirat.
Această măsură a dus la o explozie a preţurilor, vârful fiindatins în anul 2008, când ritmul alert al pieţei imobiliare făcea capreţurile pentru apartamente şi vile să crească cu 10% pesăptămână.
Pentru o ţară fără rezerve semnificative de petrol, dar situatăîntr-o regiune cu vaste resurse energetice, afacerile imobiliaredeveniseră echivalentul aurului negru, acest sector reprezentândmotorul economiei.
În prezent, banca americană de investiţii JP Morgan estimează căpreţurile pentru proprietăţi vor continua să scadă până vor fi cu80% mai mici faţă de nivelul atins în anul 2008. În prezent,preţurile sunt la 50% din maxim.
Efectele prăbuşirii pieţei imobiliare se ţin lanţ în Dubai.Aproape 1.000 de proiecte au fost anulate, conform statisticilorguvernului. Câteva dintre cele mai prestigioase (cum ar fi BurjKhalifa, cel mai înalt turn din lume) au fost terminate sau sunt încurs de finisare, însă acest lucru nu mângâie orgoliul rănit derenunţarea la adevăratele proiecte de anvergură ale emiratului. Iarîn lipsă de prea multe opţiuni, guvernul a hotărât să revină ladomeniile care aduceau economiei o performanţă viabilă înainte deboom-ul imobiliar - transport şi logistică, re-export, retail şiturism.
Şi sectorul financiar e la pământ
Cât despre rolul industriei serviciilor financiare în acestcontext nu se poate spune decât că este incert: criza imobiliară aricoşat în sectorul financiar, lipsa de lichidităţi, băncile carenu au mai acordat credite şi creşterea bruscă a preţurilor fiindefectele cele mai dureroase. Dar poate dovada cea mai clară ainterdependenţei dintre imobiliare şi finanţe este decizia DubaiWorld de a numi în funcţia de director de restructurare pecontabilul britanic Aidan Birkett de la Deloitte.
"Salvaţi imobiliarele!"
Deoarece mare parte din necazurile financiare ale Dubai Worldsunt concentrate în subsidiara Nakheel, dezvoltator care aconstruit mai multe insule artificiale, dintre care Palm Jumeirah,Birkett a spus hotărât: "Puneţi pe picioare Nakheel şi veţi intrape drumul cel bun pentru a rezolva problemele Dubai World;stabilizaţi imobiliarele şi veţi stabiliza întreg Dubaiul".
Strategia lui Birkett, inspirată din experienţa recentă aprăbuşirii unor mari corporaţii britanice, a fost convingătoarepentru toţi creditorii gigantului dezvoltator care au acceptatsemnarea unui plan de reeşalonare a celor 25 de miliarde de dolaridatorii pentru o perioadă de 5 până la 8 ani.
Fondul Monetar Internaţional estimează datoriile totale aleDubai la aproximativ 110 miliarde de dolari (81 miliarde de euro) -în care sunt incluse datoriile guvernului central, ale companiilorfinanţate de stat (precum Dubai World) şi ale altor corporaţii -valoarea totală reprezentând 140% din Produsul Intern Brut.
În acest context, emiratul va scoate la vânzare propriile activepentru achitarea datoriilor - cel mai probabil va fi vorba desprechilipiruri din timpul boom-ului imobiliar, precum retailer-ulamerican Barney's, grupul canadian de entertainment Cirque duSoleil şi operatorul de vase de croazieră QE2.
Perlele Dubaiului
- Burj Al Arab se numără printre cele mai înalte clădiri din lumeşi este totodată cel mai luxos hotel, fiind singurul de şapte steledin lume. Considerat a fi bijuteria Dubaiului, hotelul a fost datîn folosinţă în 2000 şi are o înălţime de 322 m.
- Burj Khalifa este cea mai înaltă clădire din lume, cu oînălţime de 818 metri. Bugetul total alocat pentru acest proiect afost de 4,1 mld. dolari, iar dezvoltatorul său este Emaar, deţinutîn proporţie de 32% de guvernul din Dubai.
- The World este un arhipelag artificial ce numără 300 de insule,construit pentru a simboliza continentele lumii. Dezvoltatorulproiectului este Dubai World.
- Insulele artificiale în formă de frunză de palmier, construitede Nakheel, subsidiară a Dubai World, vor adăuga odată ce vor fifinalizate încă 520 de kilometri la lungimea coastelorDubaiului.
- Hydropolis va fi primul hotel subacvatic din lume.Dezvoltatorii săi pretind că va fi clasat la zece stele, iar ocameră va costa circa 5.000 de dolari pe noapte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
