11 septembrie 2001. Ziua care a zguduit Statele Unite ale Americii si intreaga lume. Nimic nu a mai fost la fel de atunci. Nici pentru cea mai mare putere a lumii, nici pentru lumea musulmana, iar in locul maiestuoasei cladiri World Trade Center au ramas doar ruine, care amintesc zi de zi americanilor de evenimentul care a spulberat 2.979 de vieti omenesti. Insa America a hotarat sa transforme Ground Zero, ce ne aduce aminte astazi de terorism si crima, in simbolul libertatii.
Cotidianul francez L''Express International semnaleaza faptul ca au trecut aproape patru ani de atunci si locul lasat liber de cele doua turnuri gemene, de 110 etaje, ale World Trade Center nu a fost inca acoperit. In 2001, cei mai importanti arhitecti din lumea intreaga s-au angajat in proiectarea unei cladiri care sa inlocuiasca turnurile gemene. Insa, in cele din urma, George Pataki, guvernatorul New Yorkului a ales proiectul prezentat de arhitectul polonez Daniel Libeskind.
Atunci s-a hotarat ca noua cladire sa se numeasca Freedom Tower si sa aiba 1.776 de picioare (541 de metri), simbolizand data proclamarii independentei Statelor Unite ale Americii. Nu putea sa lipseasca, in acest caz, nici torta Statuii Libertatii, care sa lumineze orasul american. Un alt arhitect, Michael Arad, 35 de ani, a fost ales sa construiasca memorialul dedicat victimelor din 11 septembrie.
"Ground Zero", lacasul unei catastrofe politice si urbanistice
Odata proclamata decizia, a inceput si razboiul. Se pare ca Larry Silverstein, promotorul imobiliar care spera sa fie despagubit pentru cele peste 930.000 de metri patrati de spatii comerciale din fostele turnuri gemene si sa i se acorde aceeasi suprafata in noua cladire, a pornit un razboi impotriva lui Libeskind.
Proprietarul celor 8 hectare de teren pe care a fost construit World Trade Center intelege de ce autoritatile vor sa construiasca un turn simbolic pe acel teren, insa prefera un imobil de birouri.
Inca din momentul alegerii proiectului, Silverstein afirma, la adresa celebrului arhitect: "Nu vreau ca el sa se atinga de imobilul meu. El nu a construit niciodata un zgarie-nori. Este ca si cum eu ar trebui sa fiu operat pe cord deschis, iar doctorul meu nu ar mai fi participat in viata lui la o astfel de operatie".
Silverstein a angajat propriul sau arhitect, David Childs, partener al celui mai mare cabinet de arhitectura american, Skidmore, Owings & Merrill, care sa intre in competitie cu Libeskind pentru construirea "Turnului Libertatii".
Conflictele nu inceteaza sa iasa la iveala
Pe 29 iunie, guvernatorul statului New York si primarul orasului, Michael Bloomberg, impreuna cu Silverstein, Libeskind si Childs, a prezentat noua versiune a "Turnului Libertatii", dupa ce acestia au modificat, in viteza, intreaga plansa a proiectului.
Pe 1 mai 2005, la doi ani de la prezentarea initiala a turnului, politia a cerut brusc modificari la proiect din motive de securitate. In urma acestor cerinte, desi imobilul si-a pastrat numele, insa cel al lui Daniel Libeskind a disparut de pe macheta.
Totusi, noul proiect nu a mai fost primit cu acelasi entuziasm ca vestea de acum aproape patru ani de a construi o cladire in onoarea victimelor din 11 septembrie, conform unui articol publicat de The New York Times. "Daca mai existau persoane care sa mai creada in simbolul gloriei idealurilor americane cele mai nobile, ele nu mai exista cu siguranta, dupa prezentarea acestui proiect", spun redactorii cotidianului american.
"Ground Zero nu a devenit un loc in care sa poti exprima o viziune, ci, mai degraba, lacasul unei catastrofe politice si urbanistice", spune Paul Goldberger, directorul scolii de arhitectura Parsons School of Design.
Turnul Libertatii si-a pastrat inaltimea propusa la inceput, dar nimic altceva. El este construit pe un soclu de 20 de etaje de beton si titan, fara ferestre, conceput sa reziste unor atentate cu masini pline de explozibil. Varful cladirii a fost comparat de majoritatea persoanelor martore la prezentarea oficiala cu o scobitoare imensa.
Dar proiectul se confrunta cu o problema mult mai grava, deoarece el nu este de natura de a intari increderea pe piata imobiliara. Pe 14 mai anul acesta, Goldman Sachs, una dintre cele mai importante societati financiare de pe Wall Street, a anuntat anularea investitiei de aproape doua miliarde de dolari in infiintarea unui nou sediu in "celebra cladire" World Trade Center".
Specialistii considera decizia companiei drept una justificata din punct de vedere comercial, deoarece nici o intreprindere nu vrea sa isi expuna salariatii la un asemenea risc.
Inca de la inceput, reconstructia Punctului Zero a fost terenul unor jocuri politice si emotionale puternice, care au determinat amanarea punerii in practica a proiectului. Locul, ramas gol in urma prabusirii turnurilor gemene, a fost subiectul conflictelor intre arhitectii selectati, ale caror doleante sunt multiple, familiile victimelor, care cer mai mult spatiu pentru construirea memorialului, riveranii acelei zone, care nu prea sunt de acord cu zgomotele pe care va trebui sa le suporte in perioada constructiilor, promotorii proiectului si jucatorii de pe Wall Street.
Toate aceste lucruri au facut ca, nici pana in ziua de azi, cladirea de birouri World Trade Center nu si-a gasit inca nici un locatar.
In ciuda discursurilor patriotice, eforturile clasei politice americane au dat gres. Primarul New York-ului nu este decat un "personaj accesoriu" in peisajul care s-a vrut a fi prezentat cetatenilor americani, deoarece cele 8 hectare pe care va fi ridicata noua cladire apartin, in realitate, Autoritatii Portuare din New York si New Jersey, adica unui organism controlat de stat si nu de oras sau primarie.
Bloomberg este preocupat, in primul rand, de renovarea intregii Coaste de Vest a Manhattanului si de viitorul orasului New York si mai putin de simbolul constiintei liberale a statului american.
Adevarul este ca acea cladire semnifica, pentru primarul orasului New York, 2,6 milioane de metri patrati de birouri si 13.000 de apartamente noi. Acestea vor aduce statului mai multe zeci de milioane de dolari anual din taxe si impozite, ceea ce nu poate fi lipsit de importanta pentru un oras aflat in plina criza.
In ceea ce il priveste pe Silverstein, proprietarul WTC, acesta dispune, cel putin din punct de vedere teoretic, de fondurile necesare construirii Turnului Libertatii, multumita celor 4,7 miliarde de dolari (3,95 miliarde de euro) incasate din asigurari. Totusi, Lower Manhattan Development Corporation (LMDC), organismul creat de guvernatorul New Yorkului pentru supravegherea demararii constructiilor de pe Ground Zero, are indoieli in ceea ce priveste capacitatea lui Silverstein de a duce la bun sfarsit acest proiect. Constructia ar putea fi finalizata si peste mai mult de 10 ani, deoarece ea implica alte patru turnuri mai mici alaturi de gigantul Freedom Tower.
Cele doua parti au cateva probleme care tin de proiectul respectiv. Spre exemplu, cine va suporta costurile de 1,5 miliarde de dolari (1,26 miliarde de euro), specifice fundatiei de douazeci de etaje a cladirii?
Cine va plati cele cateva zeci de milioane de dolari cauzate de intarzierile survenite pe parcursul elaborarii proiectului? Paul Goldberg a spus ca Silverstein ar fi chiar in discutii cu reprezentantii LMDC cu privire la finantarea varfului cladirii.
Asadar, importantul proiect Freedom Tower nu a fost aplaudat de chiar toata lumea. Sheldon Silver, presedintele Adunarii Statului New York, este si el rezervat in aceasta privinta. Iar acest personaj, desi lipsit de charisma, controleaza puterea legislativa a statului.
La inceputul lunii iunie, el a reusit sa respinga proiectul de construire a unui stadion olimpic pe Coasta de Vest a orasului, deoarece se indoia ca bugetul destinat construirii turnului ar putea sustine si o asemenea constructie aditionala. "Sa speram acum ca primarul si guvernatorul New Yorkului va continua sa fie interesat si de ridicarea monumentului in amintirea victimelor din 11 septembrie. Acesta ar trebui sa fie principalul sau obiectiv", spune Sheldon Silver. Insa, pana si aceasta declaratie a sa va starni unele conflicte politice si alte amanari ale demararii constructiei.
In tot acest timp, familiile victimelor au inceput sa se impacienteze. Mai mult, LMCD a anuntat, de curand, ca proiectul pentru construirea memorialului va fi demarat abia incepand cu 2006. Totusi, bugetul de 500 de milioane de dolari (420 de milioane de euro) necesare acesteia nu a fost inca strans. Mai lipsesc 200 de milioane (168 de milioane de euro) pentru finalizarea sa.
Scopul initial a fost abandonat
Memorialul, proiectat de Michael Arad si botezat Reflecting Absence, a atras si el numeroase critici. In momentul prezentarii initiale a proiectului sau, forta sa statea in simplitatea designului gandit de tanarul arhitect: doua raze de lumina si apa care sa aminteasca de cele doua turnuri disparute.
Dar mai tarziu, pentru a satisface cererile familiilor victimelor, doua grupuri, ale caror interese sunt dubioase, au mai adaugat si alte elemente: o platforma pe care au fost plantati arbori, o piesa ce contine obiecte personale ale victimelor, o piesa pentru familiile lor, precum si o rampa de acces.
"Memorialul s-a transformat
intr-un parc bantuit de imaginea mortii", spune ironic Nicolai Oussouroff. Intregul proiect pare doar un pretext pentru a spori cheltuielile. Spre exemplu, Michael Arad prevazuse, la inceput, sa scrie numele victimelor din 11 septembrie unul sub altul, fara sa stabileasca o ierarhie. Insa, unii membri ai familiilor acestora au cerut ca numele lor sa fie afisate in functie fie de companie, fie de varsta.
"Michael Arad concepuse un memorial unic, care s-a pierdut, intre timp, si care a participat la completarea caietului de cheltuieli ale monumentului Reflecting Absence. Nu ar fi trebuit sa fie denaturata imaginea initiala", spune Michael Kuo, care si-a pierdut tatal in urma evenimentelor din 11 septembrie 2001. El considera ca, astfel, turnurile par a se fi prabusit a doua oara.
alina.vasilca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
