Business Internaţional

Protestele contra „legii sclaviei“ sunt doar picătura care a umplut paharul nemulţumirilor ungurilor. Inflaţia anulează creşterea salariilor, iar 10% dintre salariaţi trăiesc în sărăcie

Foto: Hepta

Foto: Hepta

20.12.2018, 00:05 499

„Legea sclaviei“ este doar picătura care a umplut paharul nemulţumirilor din societatea maghiară. Politicile guvernului de încurajare a investiţiilor străine, mai ales a celor prin care se creează locuri de muncă în industrie, au dus la un boom al salariilor prin adâncirea unei crize a forţei de muncă. De asemenea, statul a acţionat pentru a prelua controlul serviciilor esenţiale pentru populaţie prin descurajarea concurenţei, scopul declarat fiind acela de a oferi populaţiei servicii mai ieftine. Însă lipsa concurenţei înseamnă că un singur jucător controlează preţurile în sector. Salariile au crescut, însă au crescut şi preţurile, într-un ritm care riscă să anuleze creşterile salariale. Apoi, Ungaria are o problemă şi cu sărăcia, mai ales în rândul persoanelor cu loc de muncă.

Flacăra demonstraţiilor de la Budapesta, aprinsă de „legea sclaviei“, un proiect care încurajează companiile să ceară ore suplimentare de la angajaţi pe care le-ar plăti când vor ele, s-a extins în alte oraşe maghiare, unele controlate de mult timp de actualul partid de guvernământ sau transformate de acesta în centre industriale, cum ar fi Pecs, şi a devenit un protest general contra politicilor guvernului premierului Viktor Orban. Sindicatele se mobilizează şi ele. Ce-i nemulţumeşte pe unguri?

Cele mai recente date ale biroului central de statistică arată că avansul mediu al salariilor brute a sfidat aşteptările şi a accelerat în septembrie, la 10,4% în ritm anualizat, de la 10,1% în luna anterioară, impulsionat de majorarea salariului minim şi de penuria de forţă de muncă. În perioada ianuarie-septembrie, salariile au urcat cu aproape 12%, potrivit RTTNews. Însă creşterea accelerată a preţurilor din cea mai mare parte a acestui interval a sufocat efectele majorărilor salariale, notează Portfolio.hu. Inflaţia a accelerat timp de opt luni consecutive înainte de a încetini în noiembrie. Bogdan Cojocaru

Însă încetinirea s-a datorat în cea mai mare parte ieftinirii carburanţilor în contextul prăbuşirii preţului petrolului. Un indice al preţurilor calculat de biroul central de statistică s-a retras în noiembrie cu 0,7 puncte procentuale de la maximul ultimilor cinci ani şi jumătate atins în octombrie. Inflaţia s-a retras şi ea la 3,1%, de la cel mai ridicat nivel al ultimilor şase ani, de 3,8%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 3% plus sau minus un punct procentual.

Peter Virovacz, analist la ING, a explicat că „decelerarea ratei de inflaţie poate fi atribuită doar schimbărilor preţurilor carburanţilor. În acelaşi timp, preţurile alimentelor au continuat să crească, iar acest lucru, la care s-a adăugat scumpirea cu peste 6% a produselor din tutun, a ţinut inflaţia peste pragul de 3%“.

Creşterea preţurilor este o problemă politică în condiţiile în care Ungaria are una dintre cele mai mari rate ale sărăciei din Uniunea Europeană. În 2017, 1,88 de milioane de persoane, adică unul din cinci locuitori, sau 19,6% din populaţie, trăiau sub pragul sărăciei sau erau expuşi riscului de excluziune socială. Procentul este cu 6 puncte procentuale mai mic decât cel din 2016, potrivit datelor statistice oficiale. Biroul de statistică a găsit că anul trecut peste 10% din locuitori se confruntau cu lipsuri materiale severe, 13% erau săraci din punctul de vedere al veniturilor şi 4% trăiau în gospodării cu foarte puţine oportunităţi de muncă.

Rata sărăciei a atins nivelul maxim al ultimilor ani în 2012, de 34,8%. Scăderea care a urmat reflectă mai ales reducerea proporţiei celor cu lipsuri materiale severe, notează The Budapest Business Journal.

Antal Csardi, membrul unei formaţiuni din opoziţia politică, atrage atenţia că în perioada 2010-2017 Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere a ponderii persoanelor cu loc de muncă dar care trăiesc în sărăcie. El citează date ale Eurostat, care arată că numărul muncitorilor aflaţi într-o astfel de situaţie s-a dublat în perioada analizată, la 450.000, adică 10% din populaţia cu loc de muncă. Politicianul acuză astfel guvernul că „trucheză“ situaţia reală insistând pe creşterile salariului mediu, în condiţiile în care aproape trei sferturi din angajaţi câştigă mai puţin decât salariul minim. Iar inflaţia le erodează şi mai mult puterea de cumpărare. Salariul mediu brut din Ungaria este echivalentul a aproximativ 1.000 de euro. Csardi a cerut renunţarea la sistemul impozitului unic pe venitul personal, care aduce beneficii doar pentru pătura de sus a societăţii. Datele statistice oficiale ale Ungariei arată că 13% din persoanele angajate sunt sărace sau expuse la riscul excluziunii sociale. În rândul şomerilor, ponderea celor în această situaţie este de 70%. Circa 15% din pensionari sunt săraci sau expuşi riscului de excluziune socială.

Pe fondul protestelor contra „legii sclaviei“, guvernul a anunţat creşterea pensiilor cu 2,7% de anul viitor (majorare medie echivalentă cu 53 de euro). Asociaţiile de pensionari s-au arătat nemulţumite. Penzcentrum.hu scrie că numărul pensionarilor din Ungaria era de două milioane de în ianuarie 2018. Peste 600.000 de bătrâni primesc echivalentul a mai puţin de 300 de euro pe lună, iar câteva mii mai puţin de 76 de euro pe lună.

De asemena, guvernul a anunţat dublarea salariilor infirmierelor în 2019 în raport cu nivelurile din 2012. Salariile ar fi majorate cu încă 70% până în 2022. Personalul de îngrijire medicală şi profesorii sunt printre cei mai prost plătiţi angajaţi de la stat. 

În plus, Magyar Idok, cotidian de orientare conservatoare asociat cu partidul de guvernământ Fidesz, scrie citând surse că guvernul va majora în anul viitor salariul minim de bază brut la 150.000 de forinţi (460 de euro) pe lună, iar pe cel garantat pentru muncitorii calificaţi la 200.000 de forinţi.

Recent, guvernul maghiar a incriminat sărăcia, interzicând persoanelor fără adăpost să-şi ducă traiul pe stradă. Dacă acestea nu respectă somaţiile poliţiei, riscă pedeapsa cu închisoarea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO