• Leu / EUR4.6586
  • Leu / GBP5.3120
  • Leu / USD4.1342
Business Internaţional

Ce putem învăţa de la statele vecine: Slovenia şi-a finanţat bailout-ul bancar cu bani de la investitori, nu de la FMI şi CE, iar acum creşterea economică îi încurajează pe angajaţi să ceară salarii ca în Vest

Ce putem învăţa de la statele vecine: Slovenia şi-a finanţat bailout-ul bancar cu bani de la investitori, nu de la FMI şi CE, iar acum creşterea economică îi încurajează pe angajaţi să ceară salarii ca în Vest

Autor: Bogdan Cojocaru

18 ian 2018 1602
La apogeul creşterii economice, în 2008, Slovenia, o fostă republică Iugoslavă, era după anumiţi indicatori economici mai bogată decât Cehia, singura economie est-europeană cu statutul de stat dezvoltat. Criza financiară mondială şi criza euro au paralizat sistemul bancar din micului stat de sub Alpi şi i-au blocat progresul economic.
 
Însă Slovenia s-a pus pe picioare singură, fără ajutor internaţional, şi a rămas una dintre cele mai bogate economii est-europene. Acum, când economia a reintrat în ciclul de boom, alte probleme se fac simţite, cum ar fi nevoia de creştere a salariilor la nivelul celor din Vest şi presiuni internaţionale ca guvernul să-şi reducă influenţa în economie.
 
Înainte ca Slovenia să adopte euro, în 2007, economia creştea puternic, propulsată de exporturi. 
 
Producătorii sloveni de echipamente pentru schiat sunt în top 10 mondial. În general producătorii sloveni de echipamente sportive şi pentru drumeţie şi-au făcut loc pe scena globală. Revoz, o subsidiară a Renault, este singurul exportator auto sloven. Compania produce acum modelele Twingo, Smart For Four şi Clio IV. Revoz avea la sfârşitul anului 2016 aproape 2.500 de salariaţi. Spre comparaţie, Automobile Dacia are în jur de 14.000 de salariaţi. Însă şi populaţia României este de aproape zece ori mai mare decât cea a Sloveniei. Lek, o companie a grupului internaţional Sandoz, vinde produse farmaceutice.  Akrapovic furnizează piese high-end pentru motociclete de curse. Iar Gorenje, producător de electrocasnice, este o marcă bine-cunoscută în Europa care vinde chiar şi în China, nota în 2005 ziarul german Der Spiegel.
 
În 2008, Slovenia avea un PIB per capita exprimat în standardele puterii  de cumpărare de 90% din media UE. În Cehia, PIB per capita era de 84% din media UE. În 2016, anul celor mai recente date ale Eurostat, indicatorul era de 83% din media UE, aceasta după o stagnare care a durat din 2010. În cazul Cehiei, indicatorul este de 88%.
 
Criza a lovit dur sistemul bancar şi în 2013 guvernul sloven a trebuit să facă rost de fonduri de bailout de 4,8 miliarde de euro pentru băncile deţinute de stat. Slovenia, cândva descrisă ca „Elveţia Balcanilor“, era pe cale să devină, pentru unii, un nou Cipru, unde ar fi urmat să fie confiscate depozitele şi să fie reduse dramatic cheltuielile. Bailout-ul a fost acoperit însă cu fonduri proprii. Guvernul nu s-a îndreptat către FMI, Comisia Europeană şi BCE, cum a făcut, spre exemplu, Grecia, ci spre pieţele externe. Între timp, guvernul începuse să aplice o serie de măsuri de austeritate şi ţara a reuşit să păstreze încrederea investitorilor internaţionali, notează Politico. De asemenea, guvernul promisese Comisiei Europene că până în 2017 va privatiza cea mai mare bancă, Nova Ljubljanska Banka, promisiune pe care nu şi-a respectat-o pentru că preţul ar fi fost prea mic. Statul controlează circa 45% din sistemul bancar şi 50% din economie. În ultimele două luni, ministerul de finanţe şi-a reînnoit promisiunea că va privatiza cele mai mari bănci, sursele crizei bancare, dar de data aceasta până în 2019. Guvernul ar urma să facă anul acesta oferte publice pentru Nova Ljubljanska Banka şi Abanka. Nicio vânzare majoră nu este aşteptată înainte de alegerile generale din această primăvară. Bailout-ul bancar a trimis datoria publică a Sloveniei de la sub 25% din PIB în 2008 la 78% din PIB în 2016. Nivelul a început să scadă. Însă şi surplusul comercial a început să scadă, de la 859,5 milioane de euro în primele 11 luni din 2016 la 776,6 milioane de euro în perioada similară a anului trecut, aceasta pentru că importurile au crescut mai rapid decât exporturile, notează SeeNews, care citează date oficiale. Exporturile au crescut cu 13,5%, în timp ce importurile au avansat cu 14,4%. În noiembrie, Slovenia avea un deficit comercial de 2,5 milioane de euro. Încrederea consumatorilor a atins în decembrie un nivel record. Creşterea economică s-a situat la 4,4% în 2017, iar guvernul estimează un avans de 3,9% în acest an.
 
În aceste condiţii, pentru a profita de condiţiile economice favorabile, mai multe sindicate din sectorul public intenţionează să facă greve, cerând salarii mai mari.  Bogdan Cojocaru
 
Ministerul muncii a propus majorarea salariului minim cu 4,7%, la 842,8 euro pe lună, ceea ce ar însemna un salariu brut de 638,4 euro. Sindicatele vor bani şi mai mulţi. Companiile nu sunt dispuse să facă acest efort. Salariul mediu net lunar era în noiembrie de 1.151 euro, cu aproape 6% mai mare decât în noiembrie anul trecut. Salariul mediu brut a fost de 1.757 euro. Poziţia guvernului este că cele mai multe cereri pentru majorări salariale nu sunt acceptabile pentru că nu pot fi justificate de productivitate şi de creşterea economică şi pot ameninţa consolidarea bugetară. Anul trecut, Slovenia a avut un deficit bugetar de 0,8% din PIB. Banca centrală a cerut guvernului să fie prudent cu cheltuielile pentru că riscă să rateze ţintele bugetare. Rata şomajului este de aproape 9%.
 
 
 
 
 

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6586
Diferență: -0,0043
Ieri: 4.6588
Azi: 4.1342
Diferență: 0,6794
Ieri: 4.1063
Azi: 5.3120
Diferență: -0,6025
Ieri: 5.3442
Azi: 4.0964
Diferență: 0,4044
Ieri: 4.0799