Elon Musk deţine monopolul când vine vorba de lansarea de sateliţi în spaţiu. Compania sa SpaceX este principalul furnizor de servicii de lansare pentru NASA şi Pentagon. Rachetele sale poartă cei mai mulţi sateliţi comerciali pe orbită, inclusiv pe cei pentru propria reţea de comunicare Stalink. Musk a setat noi standarde pentru atingerea spaţiului la costuri reduse şi în mod fiabil, însă acesta se foloseşte din ce în ce mai mult de vasta sa putere şi influenţă pentru a-şi meţine rivalii în urmă, spun competitorii săi, potrivit The New York Times.
Totuşi, numărul acestora tot creşte, ca şi eforturile de a sparge monopolul SpaceX.
AST SpaceMobile, micuţa companie de telecom ce vrea să concureze cu SpaceX, a devenit una dintre cele mai „fierbinţi“ acţiuni din lume anul trecut. În toamnă, aceasta a trecut testul încrederii lansând cu succes primii săi cinci sateliţi comerciali pe orbită, scrie Bloomberg.
Toyota Motor a investit la începutul acestui an într-un start-up japonez care ţinteşte să producă în masă rachete uşoare şi să concureze într-o bună zi cu marii jucători pentru o bucată din industria în plină dezvoltare a spaţiului comercial.
Interstellar Technologies a anunţat că Toyota va contribui cu 7 miliarde de yeni (44 milioane de dolari) prin divizia sa de cercetare Woven by Toyota. Preşedintele Toyota, Akio Toyoda, a indicat că firma japoneză speră să concureze cu SpaceX.
Şi China se luptă să prindă din urmă serviciile de lansare de sateliţi ale SpaceX, potrivit CNBC.
SpaceX speră să-şi extindă megaconstelaţia la 42.000 de sateliţi. China ţinteşte o scară similară şi speră să aibă aproximativ 38.000 de sateliţi în cadrul a trei proiecte, cunoscute ca Qianfan, Guo Wang şi Honghu-3.
O altă companie chinezească, SpaceSail, atacă de asemenea dominaţia Stalink în regiunea Americii Latine, potrivit Interesting Engineering.
Compania a încheiat la finalul anului trecut un acord cu Brazilia pentru furnizarea de internet prin satelit în regiune. Musk este deja contestat în Brazilia.
În Europa, Exploration Company a atras la finalul anului trecut o nouă finanţare de ordinul milioanelor de euro, notează Euronews. Aceasta ţinteşte să-şi dezvolte propria capsulă de transport de mărfuri în spaţiu, Nyx. Fonduri susţinute de guvern din Germania şi Franţa s-au numărat printre investitori.
De asemenea, la finalul anului trecut, Europa şi-a lansat cel mai ambiţios program spaţial dintr-un deceniu, semnând un contract pentru construirea unei reţele de sateliţi de 10,6 miliarde de euro care să rivalizeze cu Starlink în a oferi conectivitate de mare viteză pentru guvernele şi cetăţenii Europei, conform Financial Times.
Iris² este al treilea mare proiect de infrastructură în spaţiu după sistemul de navigaţie Galileo şi Copernicus, cea mai mare reţea de observare a Pământului din lume.