Al doilea boicot, mai amplu, al croaţilor împotriva retailerilor, lansat pe 31 ianuarie, nu a mai avut un impact la fel de puternic ca primul, din urmă cu o săptămână, însă scăderea vânzărilor nu a fost de ignorat.
Mişcarea, condusă de platforma Halo, inspektore, a cerut boicotarea totală pentru o zi a tuturor cumpărăturilor vineri, 31 ianuarie, atât în magazinele fizice, cât şi online, ca formă de protest împotriva creşterii preţurilor.
Fiscul croat a publicat cele mai recente date privitoare la vânzări şi numărul de bonuri emise pentru ziua de 31 ianuarie, potrivit Total Croatia News. În sectorul de retail, o cifră de afaceri uriaşă de 26,5 milioane de euro a fost pierdută într-o singură zi.
Datele arată că numărul de bonuri emise pe 31 ianuarie a fost cu 11% mai mare decât pe 24 ianuarie, ziua primului boicot. Valoarea bonurilor a fost de asemenea mai mare, cu 14%. Totuşi, pe 31 ianuarie comparativ cu 17 ianuarie, numărul bonurilor a fost cu 21% mai mic şi valoare cu 27% mai redusă.
Traficul din retail a scăzut cu 44% pe 31 ianuarie. Impactul boicotului s-a resimţit cel mai puternic în marile oraşe.
Unii retaileri croaţi susţin că sunt atacaţi pe nedrept, nimeni neluând în vizor furnizorii care au crescut preţurile şi astfel i-au obligat pe retaileri să majoreze preţurile anumitor articole.
Prin urmare, scrie jutarnji.hr, conducerea retailerului Tommy a trimis o scrisoare furnizorilor, somându-i pe aceştia să restabilească preţurile la nivelul din 2024, în caz contrar acesta urmând să le elimine produsele din magazinele proprii. Acţiunile de boicot s-au răspândit în întreaga regiune în weekendul trecut.
În Serbia, Efektiva, o asociaţie pentru drepturile consumatorilor, i-a îndemnat pe aceştia să boicoteze cinci mari supermarketuri, notează Balkan Insight. Vineri, numărul consumatorilor din magazinele sârbe a scăzut.
În Bosnia şi Herţegovina, organizatorii acţiunilor de boicot susţin că acestea au avut succes şi că vor urma altele similare, conform sarajevotimes.com.
Organizatorii au subliniat cum cetăţenii ţării s-au unit de această dată, indiferent de etnie sau religie.
De succes s-a bucurat şi iniţiativa de boicotare din Macedonia de Nord, scrie index.hr. Cifra de afaceri a celor mai mari lanţuri s-a redus la jumătate.
Atât partidul de guvernământ VMRO DPMNE, cât şi partidele social democrate din opoziţie susţin apelurile pentru scăderea preţurilor.
Ca reacţie la acţiunea de boicot, unele supermarketuri, printre care Tinex, au anunţat reduceri semnificative de preţuri, potrivit Intellinews.
În supermarketurile din Podgoriţa, capitala Muntenegrului, vizitate de Balkan Insight, cifra de afaceri a scăzut cu 30-50% în urma boicotului. Partidul Alternativa Muntenegru a anunţat că acesta este doar începutul acţiunilor de boicot.
Şi Slovenia s-a alăturat acţiunilor regionale de boicot. Asociaţia consumatorilor de acolo a susţinut acţiunea, arătând că boicoturile sunt o expresie legitimă şi vocală a nemulţumirii.