Rubla rusească a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani pe fondul adâncirii dezechilibrelor comerciale şi dobânzilor ridicate, sporind presiunile asupra bugetului ţării în condiţiile în care războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei se prelungeşte, relatează Financial Times. Valoarea monedei a crescut cu peste o cincime în raport cu dolarul şi euro din 19 martie, la puţin timp după ce Donald Trump a prelungit o ridicare a sancţiunilor împotriva petrolului rusesc în condiţiile în care războiul americano-israelian din Iran a declanşat o criză globală a energiei. Deşi câştigurile din exporturile petroliere au accelerat, aprecierea rublei a făcut alte exporturi mai puţin competitive, cu importurile slabe datorate sancţiunilor şi economiei stagnante a Rusiei limitând impactul asupra inflaţiei din partea bunurilor mai ieftine importate. „Economia Rusiei este orientată către exporturi, astfel că o apreciere semnificativă a monedei naţionale face mai mult rău decât bine“, arată Alexander Potavin, analist la firma de brokeraj Finam din Moscova. Putin descria recent rubla puternică drept una din „tristele“ probleme cu care se confruntă economia naţională. Exporturile de energie contribuie cu aproximativ o cincime la veniturile bugetare ale guvernului. Deşi astfel de câştiguri sunt impulsionate de războiul din Iran, aprecierea monedei a afectat alte exporturi vitale pentru economia rusească, precum cele ce fier, oţel, îngrăşăminte şi grâu.
„În anii următori, rubla va rămâne mai puternică decât şi-ar dori mulţi“, declarat luna trecută ministrul economiei, Maxim Reşetnikov. „Aceasta va fi o provocare majoră, împreună cu piaţa muncii aflată sub presiune“.
Alexander Şokhin, preşedintele celui mai mare grup de lobby pentru sectorul de afaceri din Rusia, arată că firmele se tem că rubla puternică ar putea lăsa bugetul guvernamental fără venituri din exporturi, iar acest lucru ar duce la o majorare suplimentară a impozitelor asupra companiilor.
Deocamdată, presiunea asupra finanţelor statului rămâne gestionabilă, arată Sofia Doneţ, economist la T-Investments din Moscova. Totuşi, veniturile din energie au scăzut cu 40% în primele patru luni ale acestui an faţă de perioada similară din 2025, parţial din cauza aprecierii rublei.
Analiştii de la CMASF, un think tank economic rus, arată că rubla reprezintă un „risc semnificativ“ pentru veniturile bugetare şi ar putea lăsa statul cu un deficit de până la 1.600-1.700 mld de ruble (22,5-24 mld. dolari) până la sfârşitul acestui an.
