Tensiunea de pe pieţele internaţionale a fost declanşată astăzi de decizia uneia din cele mai mari case de clearing din lume, LCH Clearnet. Puţini oameni din afara sistemului financiar au auzit de această casă, dar faptul că această instituţie, cunoscută anterior sub denumirile de London Clearing House sau Clearnet, a cerut dintr-o dată o garanţie aproape dublă pentru decontul obligaţiunilor italiene cu scadenţă între 7 şi 10 ani la 11,65%, de la 6,65% a speriat toţi deţinătorii de bonduri italiene.
Ce rol are această casă de fapt? Şi de ce este atât de importantă?
LCH Clearnet intermediază aproximativ 50% din piaţa de swap al ratelor dobânzii, estimată la 348.000 mld. dolari (sau 348 trilioane dolari), şi este a doua mare casă de clearing a obligaţiunilor şi a contractelor repo din lume. Suma de 348.000 mld. dolari înseamnă de cinci ori PIB-ul mondial.
Compania este prezentă pe 13 pieţe financiare şi intermediază tranzacţiile de mărfuri, valori mobiliare, instrumente derivate, CDS-uri şi energie.
Casa de clearing îndeplineşte o operaţiune necesară pentru executarea mai eficientă a ordinelor de cumpărare şi vânzare. Clearingul reprezintă un sistem de decontări fără numerar care constă în compensarea cererilor şi obligaţiilor de plată reciproce. În cazul contractelor la termen, cum sunt cele care au ca obiect obligaţiunile italiene cu scadenţă de 10 ani, ele sunt marcate zilnic la piaţă de către casa de clearing, care închide zilnic poziţia investitorului în bursă, în funcţie de evoluţia cursului pieţei bursiere.
Astfel, potenţialii cumpărători nu mai sunt nevoiţi să aştepte plasarea unui ordin de vânzare în piaţă de către un trader care deja deţine instrumentul respectiv, ci cumpără direct de la intermediar. Analog, potenţialii vânzători îşi pot lichida mai rapid poziţiile deţinute, fără a mai aştepta un cumpărător pentru a le fi executat ordinul.
În România, volumul mediu zilnic al operaţiunilor pe piaţa valutară interbancară a fost în luna octombrie de 2,04 mld. euro, volumul mediu zilnic al tranzacţiilor cu depozite a fost de 1,85 mld. lei (430 mil. euro), iar nivelul mediu zilnic al tranzacţiilor cu titluri de stat a fost de 1,13 mld. lei (263 mil. euro), conform datelor BNR. Aşadar, tranzacţiile totale interbancare depăşesc în medie 2,7 mld. euro pe zi, adică 700 mld. euro pe an (considerând 260 de zile lucrătoare).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
